Durerile abdominale, edemele si simptomele psihice (iritabilitate, labilitate emotionala) sunt principalele manifestari ale sindromului premenstrual, care se instaleaza cu aproximativ o saptamana inainte de ciclul menstrual. Remediile homeopate pot fi de un real folos in ameliorarea mergand pana la suprimarea acestor simptome neplacute.

 

Durerile abdominale, edemele si simptomele psihice (iritabilitate, labilitate emotionala) sunt principalele manifestari ale sindromului premenstrual, care se instaleaza cu aproximativ o saptamana inainte de ciclul menstrual. Remediile homeopate pot fi de un real folos in ameliorarea mergand pana la suprimarea acestor simptome neplacute. Atunci cand predomina durerile abdominale, administram: Pulsatilla - in cazul femeilor blande, timide, nehotarate, care plang usor si care prezinta schimbari semnificative ale fluxului menstrual de la o luna la alta, fara sete, cu greturi ocazionale, cu ameliorare in aer liber si agravare la caldura Belladonna – cand pacienta acuza dureri foarte puternice in partea inferioara a abdomenului, cu colici care incep si se opresc brusc, agravate de miscare si insotite uneori de dureri de cap Magnesia Phosphorica – cand colicile sunt ameliorate prin aplecare inainte si masaj abdominal sau aplicatii calde si agravate de frig si aer rece Colocynthis – pentru colici asemanatoare cu cazul  Magnesia Phosphorica, dar pacienta este mai iritabila si nelinistita In cazul in care tabloul sindromului premenstrual este caracterizat in primul rand de prezenta edemelor, administram: Pulsatilla – aceeasi tipologie ca mai sus Sepia – menstruatie intarziata si cu flux redus sau anticipata si cu flux puternic; pacienta prezinta constipatie, letargie, slabiciune la nivelul organelor interne, iritabilitate, tristete Lycopodium – agravarea simptomatologiei intre orele 16 si 20 si la vreme calda; frecvent, flatulenta si dureri de spate Lachesis – agravarea simptomelor in timpul somnului si dupa trezire; simptome accentuate pe partea stanga; durerile se calmeaza dupa declansarea ciclului menstrual Atunci cand predomina iritabilitatea, dispozitia schimbatoare si emotivitatea accentuata, se administreaza: Pulsatilla – aceeasi tipologie ca mai sus Sepia – aceeasi tipologie ca mai sus Ignatia – vulnerabilitate emotionala, stari contradictorii, tristete profunda, isterie Cimicifuga – corpul este strapuns de dureri ascutite, ca de nastere; dureri de spate sau sciatica; intoleranta la durere, locvacitate, isterie; senzatie de copleseala, de “nu mai pot sa suport” Lachesis – locvacitate cu “limba ascutita”, sarcastica, iritabila, suspicioasa si geloasa; deseori, bufeuri, dureri de cap; simptomele se agraveaza dupa trezire si expunere la caldura Nux Vomica – iritabila, cusurgie, certareata, competitiva   Cistita Infectia uretrei si vezicii urinare (cistita) este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale sexului feminin si beneficiaza de posibilitati eficiente de tratament homeopat. Cele mai uzuale remedii pentru cistita acuta sunt Cantharis si Sarsaparilla. Cantharis – durere ascutita, arzatoare, inainte, in timpul si dupa urinare; fiecare picatura de urina este simtita ca o picatura de apa clocotita; senzatie frecventa de urinare Sarsaparilla – dureri severe la sfarsitul urinarii, durere arzatoare si nevoie permanenta de urinare; caracteristic, fara a fi un simptom comun, este imposibilitatea urinarii in alta pozitie decat in picioare Alte remedii utilizate cu succes in tratamentul cistitei sunt: Berberis – dureri in coapse si bazin in timpul urinarii; durere care iradiaza de la vezica spre abdomen si uretra Pulsatilla – durere in timpul si dupa urinare, precum si in pozitie intins; gura uscata, fara sete Apis – durere ascutita agravata de orice fel de caldura Belladona – durere acuta agravata de orice miscare; senzatie ca se misca ceva in interiorul vezicii; agitatie nocturna cu vise ciudate Nux Vomica – nevoie constanta de urinare; usoara ameliorare la aplicatii sau bai calde Causticum – urinare involuntara la stranut sau tuse      Vaginita Vaginita este o afectiune inflamatorie a vaginului, de origine infectioasa (cel mai frecvent provocata de Candida albicans, Trichomonas vaginalis, Gardnerella vaginalis sau Chlamydia trachomatis) sau ca urmare a unui factor iritativ (chimic sau alergic). Simptomatologia uzuala include o secretie anormala, prurit si senzatia de usturime sau arsura. Pentru a intelege mai bine actiunea tratamentului homeopat este util sa prezentam mai detaliat mecanismul de producere a acestor afectiuni. Una dintre cele mai frecvente vaginite este infectia micotica cu Candida albicans. In mod normal, vaginul este populat cu o varietate de microorganisme, atat “bune”, cat si “rele”, aflate in permanenta competitie pentru hrana. Microorganismele “bune” creaza un mediu chimic cu efect de inhibare a microorganismelor “rele”, contribuind astfel la prevenirea infectiilor. Atunci cand unei femei i se administreaza antibiotice pentru tratarea unei infectii, fie ca este o vaginita sau o infectie cu localizare total diferita, antibioticele distrug in egala masura microorganismele “bune” si “rele”. Aceasta duce la perturbarea grava a echilibrului organismului si nu in ultimul rand la aparitia micozelor, inclusiv la nivelul vaginului. Tratamentul alopat al micozelor se realizeaza cu medicatie antifungica, inclusiv ovule intravaginale. Acestea au ca efect reducerea florei microbiene, dar nu si refacerea microorganismelor “bune” si nici cresterea protectiei impotriva unor viitoare infectii micotice. Alti factori care pot duce la afectarea echilibrului “ecologic” al vaginului sunt dieta cu continut excesiv de dulciuri, pastilele anticonceptionale si anumite schimbari hormonale, inclusiv cele produse de sarcina. Simpla eliminare a agentului patogen rezultat prin ruperea echilibrului natural, poate vindeca temporar vaginita, dar nu restabileste acest echilibru. Remediile homeopate nu au actiune antifungica sau antibacteriana in sensul conventional. Efectul lor consta in intarirea propriei capacitati de aparare a organismului, care devine astfel capabil sa inlature singur infectia micotica si sa-si restabileasca propriul echilibru. Cele mai frecvent folosite remedii homeopate pentru vaginita sunt: Pulsatilla – secretie vaginala albicioasa, galbuie sau verzuie, insotita de dureri vaginale, stari emotionale contradictorii; fara sete; agravare la caldura si ameliorare in aer liber; remediu eficient in vaginita femeilor insarcinate Kreosotum – prurit cu dureri arzatoare, secretie abundenta, galbena putrida, care produce iritatie vaginala; agravare dimineata si dupa stat in picioare Borax – secretie arzatoare de culoarea albusului de ou; util in vaginitele care apar intre ciclurile menstruale Hydrastis – secretie galbuie prelungita, cu prurit intens, accentuat dupa ciclul menstrual Sepia – secretie alb laptoasa, mirositoare, pruriginoasa, arzatoare, mai accentuata dimineata si in timpul mersului; senzatie de discomfort si greutate in zona vaginala; oboseala generala, constipatie, iritabilitate si depresie Graphites – infectii micotice premenstruale; eficient la femeile supraponderale, cu secretie vaginala alba, subtire, acida, insotita de dureri de spate, accentuata dimineata si in timpul mersului Calcarea carbonica – secretie consistenta, galbuie sau laptoasa, intens pruriginoasa; frecvent la femei supraponderale; agravare inainte de ciclu; simptomatologie insotita adesea de dureri de cap si crampe    Chiste si fibroame In general, chistul este o formatiune cu continut lichid, cu localizare la nivelul sanilor, ovarelor, vaginului sau chiar sub piele. Chistele mici sunt adesea nesesizabile si chiar cele mai mari pot fi asimptomatice, daca nu ajung sa determine presiune pe alte organe sau nervi. Fibroamele sunt formatiuni necanceroase, in sau pe peretele uterin, provocand sangerari uterine anormale, dureri la contact sexual si presiune pe vezica urinara si intestine. Chistele si fibroamele reprezinta afectiuni comune sexului feminin. Solutiile oferite de medicina conventionala variaza de la “Lasa-l in pace si vom mai vedea!” pana la radicalul “Trebuie indepartat imediat, inainte sa produca alte complicatii!”. Tratamentul homeopat se bazeaza in primul rand pe remedii constitutionale. S-a observat ca in multe cazuri chistele raspund relativ rapid la acest tratament, in timp ce fibroamele au nevoie de mai mult timp. In cazul fibroamelor nu se obtine totdeauna remisiunea completa, dar se obtine frecvent reducerea sangerarilor si a complicatiilor. Rezultatul este cu atat mai bun, cu cat fibromul este mai putin extins. Un studiu recent efectuat in Spania asupra unui numar de 40 paciente cu chist ovarian, a raportat urmatoarele rezultate dupa administrarea tratamentului homeopat individualizat timp de 9 luni: in 36 de cazuri chisturile s-au remis, in 3 cazuri chistul a fost evidentiat numai pe partea dreapta, 1 caz a prezentat chiste bilaterale.