Arsenie Boca: „Veniți toți de la orașe să vă spovediți și să vă împărtășiți, că vă paște o mare primejdie!”

Arsenie Boca: „Veniți toți de la orașe să vă spovediți și să vă împărtășiți, că vă paște o mare primejdie!”

Perioada în care tânărul ucenic s-a aflat la Sâmbăta, în preajma părintelui Arsenie Boca, și-a pus amprenta asupra întregii sale vieți. Acele vremuri au avut o mare încărcătură spirituală și duhovnicească, fiind perioada celui de-al doilea război mondial.

Oamenii erau în mari tulburări sufletești, iar întărirea le venea prin credință. Mulți alergau la mânăstirea Sâmbăta, unde se spovedeau, se împărtășeau și luau puterea de a merge mai departe și a face față greutăților. Părintele Arsenie nu îi împărtășea însă pe toți, din cauza păcatelor. Preotul Sofonea își amintește că la un moment dat unii oameni erau dezamăgiți, pentru că unora le dădea mâna, iar altora nu, atunci când plecau de la mânăstire. Văzându-i supărați, părintele Arsenie le-a spus să nu se întristeze, pentru că va avea ocazia să îi mai întâlnească și în alte dăți, în schimb, cei cărora le dădea mâna, vor pieri în război. Părintele simțea că în pericol sunt îndeosebi cei din orașe.

Avea duhul cunoașterii, dar nu se arăta, nu făcea din asta un motiv de laudă. Le spunea oamenilor doar ceea ce aveau nevoie pentru folosul duhovnicesc. Le dădea sfatul să lupte pentru dreptate, pentru apărarea pământului românesc, iar în alte situații să nu tragă ca să omoare, ci să tragă în aer. Le spunea mai ales celor de la oraș: Veniți toți de la orașe să vă spovediți și să vă împărtășiți, că pe voi vă paște o mare primejdie! Ceea ce s-a și întâmplat. Au venit peste orașe bombardamente și mulți au pierit. Cu darul înainte-vederii, Părintele știa cine va muri în bombardamente. Și cu aceștia dădea mâna. Vedea că n-o să mai vină la mânăstire.
***
Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la vreme de necaz şi de întristare

Valuri de patimi mă împresoară; mare necaz şi strâmtorare îmi umplu sufletul o, întru-tot Sfântă Maică, linişteşte sufletul meu cu pacea Fiului tău şi alungă deznădejdea şi întristarea sufletului meu cu harul Său. Potoleşte furtuna păcatelor mele care mă frig precum un vierme în foc şi stinge-i flăcările. Umple-mi inima de bucurie, Preacurată Maică şi împrăştie ceaţa nelegiuirilor mele de la faţa mea, căci acestea mă împresoară şi mă tulbură. Luminează-mă cu lumina Fiului tău. Sufletul meu se simte sfârşit; totul îmi este greu, chiar şi rugăciunea. Iată-mă, rece ca piatra. Buzele mele şoptesc o rugăciune, dar inima mea nu tresaltă. Necazurile m-au împresurat de pretutindenea. Topeşte gheaţa din jurul sufletului meu şi încălzeşte-mi inima cu dragostea ta. Nu-mi pun nici o încredere în apărarea venită de la oameni, ci îngenunchez dinaintea ta, o, Prea Sfântă Maică şi Fecioară. Nu mă alunga de la faţa ta, ci primeşte rugăciunea robului tău. Tristeţea m-a cuprins. Nu mai pot răbda năvălirile diavolilor. Nu am nici o apărare, nici nu aflu loc de refugiu, om nenorocit ce sunt. Sunt pururea biruit în lupta aceasta şi nu am altă mângâiere decât în tine, Preasfântă Maică. O, nădejde şi apărarea tututror credincioşilor, nu trece cu vederea rugăciunea mea!

Preasfântă Maică a lui Hristos, Preacurată, Preabinecuvântată Maică a lui Dumnezeu, vezi cum satana mă izbeşte precum valurile mării lovesc corăbiile! El mă urmăreşte ziua şi mă tulbură noaptea. Nu am pace – sufletul meu se pleacă, duhul meu se cutremură. Grăbeşte, Preaslăvită Maică şi mă ajută! Roagă-L pe dulcele Domn Iisus Hristos să aibă milă de mine şi să-mi ierte păcatele pe care le-am săvârşit. O, Preasfântă Maică a Domnului nostru Iisus Hristos, bunătatea ta cea plină de iubire este nesfârşită şi este cel mai mare vrăjmaş al puterilor iadului. Chiar atunci când cel mai mare păcătos cade în străfundurile iadului, împins de forțe diabolice, dacă acesta strigă către tine, tu eşti gata să-l eliberezi din legăturile iadului. Slobozeşte-mă şi pe mine! Priveşte cum satana vrea să mă facă să mă împiedic şi să-mi zdrobească credinţa, dar eu îmi pun toată nădejdea în Domnul. Slavă ţie, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii! Amin.