ianuarie 12, 2023

Creţușca

 

Creţușca

Denumire știinţifică: Filipendula ulmaria.

Prezentare. Creţușca este o plantă meliferă bine cunoscută de apicultori. Mierea obţinută de la florile acestei plante are calităţi terapeutice de excepţie. Creţușca este o erbacee perenă, din familia rozaceelor. Se dezvoltă destul de mult, ajungând până la 1,20 metri înălţime, tulpinile aeriene fiind răsfirate. Tulpina subpământeană, adică rizomul, este aproape pietroasă. Creţușca înflorește în lunile iulie și august, florile fiind, de obicei, albe, uneori având nuanţe spre galben. Planta preferă sol calcaros, crescând în zonele umede, mlaștini, iazuri, lacuri. Este răspândită mai ales în zona montană și submontană.

Pentru practici medicinale se recoltează florile, rizomii, frunzele. Cel mai întrebuinţat preparat este infuzia.

Substanţe active importante: taninuri, vanilină, heliotropină, glucozide, acid salicilic, fier, sulf, calciu.

Întrebuinţări. Infuzia de creţușcă este astringentă, tonică, diuretică și antihidropică. Preparatele pe bază de flori contribuie la calmarea durerilor provocate de reumatismul articular. Infuzia de flori de creţușcă reduce febra, precum și durerile generate de calculii renali și biliari.

Preparatele din creţușcă au efecte pozitive și în tratamentul scrofulozei, al gutei și al mușcăturilor de șarpe. În unele ţări, infuzia de creţușcă este utilizată în producerea de bere și vin, dându-le acestor băuturi un parfum special.

Denumire știinţifică: Aesculus hippocastanum.

 

Denumire știinţifică: Aesculus hippocastanum.

Denumire populară: castan porcesc, castan sălbatic.

Prezentare. Castanul este un arbore puternic și maiestuos. Își are originea în peninsula Balcanică. Înalt până la 30 de metri, castanul se remarcă și prin valoarea sa ornamentală. Frunzele castanului au un peţiol lung de 10 20 cm, fiecare grupare de frunze având mai multe foliole. Aceste foliole sunt dispuse după mărime, cea mai mare fiind foliola mijlocie. Castanul înflorește în mai și iunie, florile ca și frunzele contribuind la frumuseţea acestui arbore. Fructul castanului este o capsulă cărnoasă, verde, cu ghimpi, mult mai mare decât o nucă. În momentul coacerii, coaja verde cu ghimpi plesnește și apar seminţele, adică ceea ce în mod obișnuit numim castane.

Castanul face parte din familia hipocastanaceelor.

În cazul castanului, pentru uz medicinal se recoltează scoarţa de pe ramurile ceva mai tinere (de circa trei-cinci ani), castanele, frunzele și florile. Din toate acestea se obţin, prin procedee specifice, diverse preparate cu semnificativă valoare medicinală, precum și extracte necesare în industria farmaceutică. Cel mai important preparat de castan este decoctul.

Substanţe active importante: în  scoarţă esculină,  esculozidă,  fraxină,

Fluierătoarea

 

Fluierătoarea

Denumire știinţifică: Tamus communis.

Prezentare. Fluierătoarea, o alcătuire vegetală impunătoare, cu o înălţime de până la patru metri, rădăcină consistentă, frunze alterne, flori galben-verzui și fructe de culoare roșie este o plantă perenă. Înflorește în mai-iunie, iar fructul său este bacă (o boabă). Fluierătoarea crește la marginea pădurilor, în liziere, în tufărișuri și în vegetaţie amestecată.

Pentru preparate medicinale se culeg lăstarii tineri și rădăcinile. De altfel, rădăcinile și lăstarii sunt părţile comestibile ale acestei plante.

Întrebuinţări. În medicina tradiţională, preparatele de fluierătoare erau folosite în tratamentul reumatismului și al gutei, dar și în acela al rănilor de sub piele, adică în vindecarea contuziilor și a echimozelor. Fluierătoarea este și un bun revigorant.

Foaia grasă

Denumire știinţifică: Pinguicula vulgari.

Prezentare. Planta numită foaie grasă se deosebește mult de alte plante, făcând parte din grupa plantelor carnivore. Este o erbacee pitică, având o înălţime maximă de 15 cm. Aparţine familiei lentibuiariaceelor. Tulpinile îi sunt foarte scurte, practic la nivelul solului, iar frunzele formează o rozetă. Din această rozetă se înalţă florile, care au un peduncul lung. Frunzele sunt mari, consistente, cărnoase, grase. Au și o funcţie digestivă – secretă o substanţă digestivă și alţi compuși mucilaginoși și dizolvanţi, necesari consumării materiilor organice, adică a insectelor. Foaia grasă înflorește de la sfârșitul primăverii și până în iulie. Florile au o culoare puternică, albastră-violacee. Această plantă ciudată crește în zonele montane și submontane, în locuri umede, mai ales pe pajiști, în poieni, la margini de pădure, în turbării și mlaștini. Foaia grasă se aseamănă mult cu roua cerului, mai ales în privinţa proprietăţilor medicinale.

Pentru uz medicinal se recoltează frunzele, din care se prepară un extract fluid. Împreună cu alte extracte, extractul de foaie grasă intră și în compoziţia unei importante mixturi, eficientă în multe și grele afecţiuni.

Substanţe active importante: taninuri, mucilagii, enzime, aci

Cicoarea

 

Cicoarea

Denumirea știinţifică: Cichorium intybus.

Denumiri populare: floricică, andivă, andivie.

Prezentare. Cicoarea se întâlnește atât în cultură, cât și în flora spontană, fiind o reprezentantă a familiei compozitelor. Este o plantă perenă, cu tulpină ramificată și rădăcină groasă. Poate atinge o înălţime de 1,20 metri. Înflorește în lunile iulie, august, septembrie. Florile sunt de culoare albastră. În flora spontană, cicoarea se întâlnește în fâneţe, pe marginea drumurilor, pe pășuni, în alte locuri necultivate și în care cresc fel de fel de ierburi.

Pentru aplicaţii în medicina naturistă se folosește toată planta, inclusiv rădăcina. În mod curent, rădăcina este folosită pentru producerea surogatului de cafea numit cicoare. Părţile aeriene din plantă se recoltează în mai-iunie, iar rădăcinile toamna, atunci când planta ajunge la sfârșitul perioadei de vegetaţie. Printre cele mai importante preparate medicinale obţinute din cicoare se numără decoctul.

Substanţe active importante. Cicoarea conţine un ulei volatil, dar și compuși amari, colină, inulină (un polizaharid), tanin. Pe lângă acești compuși, în rădăcina de cicoare, dar și în partea aeriană, se găsește fosfor. Cercetări mai noi menţionează descoperirea de insulină în rădăcina de cicoare, fapt ce dă o nouă dimensiune utilizării acestei plante în medicina naturistă și, desigur, speranţe diabeticilor.

Întrebuinţări. Ca plantă medicinală, cicoarea se folosește în tratamente privind

hepatita cronică, dischinezia biliară, constipaţia cronică, în aplicaţii dermatologice (furunculoze, acnee), în anemii, digestie leneșă, pietre la rinichi și la vezică, litiaze, infecţii urinare. Altfel spus, decoctul de cicoare revigorează activitatea ficatului și a rinichiului, regularizează digestia, produce diureză,   este un bun agent   laxativ și depurativ (curăţă organismul de toxine, purifică sângele). Tonic general bun, o contribuţie importantă având-o fosforul.

Cicoarea de grădină (Cichorium endivia) este o plantă bienală de la care se consumă frunzele. Prin mușuroire, frunzele de la baza tulpinii se îngroașă și-și pierd clorofila, obţinându-se andivele. Deci, andivele nu sunt altceva decât muguri și frunze ce provin de la cicoarea de grădină. Din păcate, andiva considerată un produs alimentar de înaltă clasă nu are calităţile terapeutice ale suratei sale sălbatice. Totuși, efectele nu sunt de neglijat, acestea fiind încă un argument în ceea ce privește succesul gastronomic al andivei. De notat, în acest caz, și faptul că andivele sunt indicate de naturiști în alimentaţia copiilor, fiind un bun vitaminizant și remineralizant.

Produsul zilei recomandat de Apilife Sibiu este: Laptisorul de matca.

 Produsul zilei recomandat de Apilife Sibiu este: Laptisorul de matca.

Recomandari:Laptisor de matca se recomanda in diabet zaharat, hiperlipidemie, aplazie medulara, atero si arterosclerozã, boli pulmonare cronice nespecifice, boli cronice ale cãilor aeriene superioare, gingivita hemoragicã, boli imunitare diverse, insuficienta renalã cronicã, poliartrita reumatoidã, sindrom climacteric, boli ale glandelor suprarenale, boli infectocontagioase, distrofii, malnutritie la sugari, convalescentã, frigiditate, sterilitate prin insuficiente hormonale diverse, cosmeticã. Produse apiterapeutice cu laptisor de matca va oferim la Apilife Sibiu . Acum beneficiezi de laptisor de matca pur la un pret redus cu 38%. Stocul este limitat!

ianuarie 11, 2023

Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfeclă.

 

Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfeclă.

Se face o pastă din praf de pelin (plafar), fagure de miere, miere polifloră, spirt din cereale de 87, se amestecă într-un vas de porţelan cu o lingură de lemn, se pune pe un tifon, compresa se pune pe spate unde este tumoră, se prinde cu un pansament elastic. Pe pat se pune o folie de plastic, ca să nu păteze. Compresa se pune seara şi se ia dimineaţa, se umezeşte şi se foloseşte timp de 7 zile, după care se prepară altă pastă. Pe zi se mănâncă 5 pere, 20 alune crude dimineaţa şi 20 alune crude seara

Sau pulbere de cătină, ½ - 1 linguriţă pe stomacul gol înainte de masă, măreşte apetitul şi sistemul imunitar. (vezi, medicamente).


Plămân uscat; din cauza fumatului, preparat care opreşte fumatul numit Mai, se poate procura de la tel. 021/668.51.36.

T.B.C., bronşită, pleumonie : tratament Islanda

Lichen de piatra : pulbere o linguriţă pe stomacul gol de 3 ori pe zi Tinctură  : într-un borcan 3 sferturi pulbere lichen piatra cu alcool de 95 amestecat în părţi egale cu apă se lasă la macerat 10 zile. Se filtrează , se păstrează în sticlă închisă la culoare şi la întuneric : o lingură în jumătate pahar cu apă de 3 ori pe zi

T.B.C. se adună 3 pungi de nailon cu frunze de pătlagina bine îndesate, se spală se taie coditele, se pun la fiert cu apă cât să le acopere, când se înmoaie se amestecă cu 2Kg de morcov ras, când fierbe se mai adaugă 2Kg de miere, se fierbe câteva minute. Când se răceşte se pune în borcane, se iau 3 linguriţe pe zi timp de 2 zile apoi se creşte doza la 3 linguriţe pe zi.

Fulgii de orz cu lapte fierbinte, miere şi 1 vârf de cuţit pudră de ghimbir, hrănitor şi stimulator imunitar, se consumă dimineaţa şi seara.

În fiecare zi se bea 1 Kg. borş proaspăt făcut în casă din tărâţe de grâu şi mălai fără pâine, conţine vitamina C.

În fiecare dimineaţă se înghite pe stomacul gol 4 - 5 bucăţele de slănină proaspătă, fără să mestecaţi.

350 g. ovăz cu 350 g. tărâţe de grâu, se fierb în 2 litri de apă, se îndulce4şte cu miere, se bea de sete ca apă alternând cu alte ceaiuri. Sucul de la 1 lămâie se amestecă cu 1 gălbenuş de ou proaspăt, după fiecare masă ca desert, ajunge pentru toată ziua.

100 g. petale de trandafiri de dulceaţă şi 150 g. miere, se iau 2 linguri /zi

, se păstrează la rece, se consumă în maxim 2 săptămâni.

Sau miere 800 g. cu 2 - 3 bucăţi de hrean ras, se iau 3 linguriţe/zi

Sau pătlagină cu cimbru în părţi egale ceai. Cura de usturoi, 3 căţei/zi. Cura de propolis 20 - 30 pic./zi cu 30 min. înainte de masă pe o bucăţică de pâine.

Tratamente pe bază de aloe vera. Coada calului, vezi bronşita.

Tumorặ; 1 kg. rặdặcinặ de hrean, se apalặ, se curặţặ, se dặ pe rặzặtoarea cu gặuri mici, se amestecặ cu 1 kg. de miere şi se pune într- un borcan mare. Timp de 8 zile, se lasặ la macerat, o datặ/zi se amestecặ. Apoi dimineaţa pe stomacul gol se ia 1 linguriţặ, se bea o ceaşcặ de ceai de sunặtoare, iar dupặ 1 orặ se poate lua micul dejun. Se ia toatặ cantitatea de amestec.

Tuse convulsivă; 30g. flori sau frunze de gutui cu 1 litru de apă clocotită se lasă la infuzat 15 min., se ia câte 100 ml. de 3 ori//zi, după masă.

O linguriţă de seminţe de anason cu 100 ml. apă clocotită, se lasă la infuzat 10 min., se iau câte 100 ml. de 3 ori/zi.

Ceai din scaiul măgăresc, 1 linguriţă la 250 ml. apă.


Traheită, angină; Bronhoron, vezi infecţiile respiratorii.

Silicoza; boala se poate vindeca în 3 - 4 luni cu ajutorul unei plante podbal, care ajută la eliminarea siliciului mineral acumulat în alveolele pulmonare. La fumători, plămânul devine foarte sensibil după eliminarea siliciului, deci atenţie. Se face un amestec din 20 g, flori de podbal, 30 g. frunze de podbal, 20 g. frunze de pătlagină, 20 g. frunze de mentă, 10 g. rădăcină de lemn dulce. Se face infuzie din 1 lingură din amestec la 1 cană de apă fiartă, se beau 2 căni/zi cu ½ de oră înainte de mase. Se recomandă ca în timpul tratamentului să se consume de 3 ori/ săptămână câte 2 linguriţe de hrean ras amestecat cu miere polifloră în părţi egale. E bine să se consume usturoi sub orice formă.

Viroză pulmonară; pentru a prerven şi a stimula sistemul imunitar, primăvara se face o cură de dezintoxicare cu Pure Yucca, în luna septembrie. Dacă situaţia este mai gravă, se renunţă la cura de dezintoxicare şi se ia timp de 3 luni Garlic with parsley – usturoi cu pătrunjel – interzis în cazul de nefrită - .

 

Hipotiroida

 

Hipotiroida; ovăzul este un stimulent al tiroidei, fulgii de ovăz vor fi introduşi pentru mult timp în alimentaţie. Suplimentar se va bea ceai din 7 linguri de boabe fierte ½ oră în 1 litru de apă, pe parcursul unei zile. Ceaiul este recomandat şi îi stările de astenie, surmenaj, somnolenţă, pietre la rinichi şi impotenţă

În anumite cazuri se poate evita operaţia, urmând un tratament naturist sub supraveghere medicală. Următoarele plante au efecte bune asupra tiroidei, roiniţă, lichen de piatră, sânziene, talpa gâştei, ciuboţica cucului, coada şoricelului, se amestecă în părţi egale, se macină prin maşina de cafea, se ia de 6 în 6 ore câte 1 linguriţă de pulbere, care se ţine sub limbă timp de 15 min. apoi se înghite cu apă plată.

Laringită; tinctură de tămâie 20 – 30 pic. (10 g de tămâie, dizolvare în 100 ml. Alcool de 90, timp de 7 zile), diluate în puţină apă. Se procur numai de la farmacii şi magazine naturiste. Atacă dinţii dizolvându-i, nu se ţine mult în gură.