aprilie 18, 2023

 Biserica spune: Ți-a dat o palmă? Întoarce și celălalt obraz!

Lumea spune: Dă-i un pumn!

Biserica spune: Ți-a greșit? Iartă-l! Iubește-l!
Lumea spune: Răzbună-te! Urăște-l! Omoară-l!

Biserica spune: I-ai greșit? Cere-i iertare!
Lumea spune: Nu te umili în fața nimănui!

Biserica spune: Ai necazuri? Du-te la preot!
Lumea spune: Du-te la psiholog sau la vrăjitoare!

Biserica spune: Ai voce frumoasă? Cântă pentru Dumnezeu!
Lumea spune: Scoate bani din asta, cântă pentru public!

Biserica spune: Ai ochii sau părul frumos? Acoperă-l!
Lumea spune: Arată-l lumii!

Biserica spune: Ai frumusețe? Nu ispiti pe ceilalți prin ea!
Lumea spune: Sedu și cucerește!

Biserica spune: Ai bani? Dă și săracilor!
Lumea spune: Construiește, investește, înnoiește! Nu risipi!

Biserica spune: Ai două haine? Dă una și celui ce nu are!
Lumea spune: Sunt puține! Umpleți șifonierul!

Biserica spune: Ai reușit? Ajută și pe ceilalți, nu îngropa talantul!
Lumea spune: Ține pentru tine. Ceilalți să muncească și ei!

Biserica spune: Ai făcut o faptă bună? Tăinuiește-o de lume!
Lumea spune: Mândrește-te cu ea!

Biserica spune: Ești tânăr? Păstrează-te curat!
Lumea spune: Trăiește-ți viața! Distrează-te!

Biserica spune: Ești bătrân? Pocăiește-te!
Lumea spune: Profită de zilele ce ți-au mai rămas!

Biserica spune: Ești muritor? Îngrijește-te de suflet care e veșnic!
Lumea spune: Îngrijește-te de trup! Trăiește clipa! Fii cât mai fericit!

Biserica spune: Ești om? Să ai smerenie și demnitate!
Lumea spune: Nu te lăsa călcat în picioare de nimeni! Ai și tu mândria ta!

Biserica spune: Ești mare? Nu te încrede în puterile tale!
Lumea spune: Fii tu însuți!

Biserica spune: Ești isteț? Fii blând și diplomat!
Lumea spune: Îndrăznește! Ieși în văzul tuturor!

Biserica spune: Vine ispita? Nevoiește-te!
Lumea spune: Mănâncă! Bea! Îndulcește-te!

Elena J.

Sursa: ganduridinierusalim.com

 

aprilie 13, 2023

 Aduc în sprijinul celor ce se căznesc, dar nu reușesc să părăsească tutunul, o mărturie emoționantă despre un sfânt care a fumat. Da, a fumat și, în notițele sale, pe lângă multe povețe duhovnicești, ne-a transmis zbuciumate gânduri, frământări, trăiri, amare concluzii despre lupta purtată cu viciul. Nu le-a cules de la terțe persoane, ci le-a scris din proprie experiență, căci, în anii tinereții, patima fumatului l-a subjugat de nenumărate ori, deși era preot. Lacrima pocăinței, sinceritatea mărturisirii și recunoașterea micimii L-au îndurat pe Părintele Ceresc, Care S-a milostivit spre robul Său, eliberându-l din mrejele ucigătoarei deprinderi. Sfântul Ioan din Kronstadt, proslăvit în Biserica Rusă, dar tot mai cunoscut și în spiritualitatea românească, căci la el ne referim, în cartea Calea pocăinței lăuntrice, jurnal duhovnicesc needitat, ne-a lăsat consemnat impresii, neîmpliniri, profunde suferințe, dar și nespuse bucurii duhovnicești în lupta cu păcatul. Am ales din scrierea menționată câteva pasaje cuprinzând chibzuințe referitoare la fumat, la efectele sale nocive asupra trupului și sufletului celui robit de fatalul capriciu. „Fumatul tutunului estre un capriciu. De la el sunt durerile de picioare și depresia. Că diavolul este tatăl fumatului am simțit-o în mod deosebit azi: o influență rea, negativă a crescut în mine până la culme. Am simțit că vrăjmașul s-a cuibărit în coastele și în inima mea și cum mi se împotrivea cu insistență, împiedicându-mă să zic ecteniile și rugăciune, speriindu-mă slăbănogindu-mă, întristându-mă până la păcat…. Prin fumat intră în om duhul cel viclean; după ce aseară am fumat tabac, vrăjmașul și-a făcut simțită prezența în mine printr-un sughiț exasperant care m-a chinuit dinainte de a începe cântarea Heruvicul și până m-am împărtășit cu Sfintele Taine. Nervii îmi erau la pământ, vocea mi se poticnea, tremuram, eram epuizat. De aceea… fumatul tabacului nu-și are nici un rost. Este un capriciu prostesc, o pângărire a buzelor, o năucire agonisită din voia cea pervertită, o iritare mare și inutilă a nervilor, o ceață cu care ne acoperim de bunăvoie, o moleșire a întregii ființe. … Gustul țigării nu-l pot compara cu nimic altceva decât cu un lucru drăcesc. Și cum, știind aceasta, pot să fumez tabac?! Cum de-mi permit să fac așa ceva uneori?”

Sunt frământări și gânduri uluitoare. Un părinte ispitit din când în când de acest viciu distrugător a ajuns prietenul lui Hristos. Nu i-a venit ușor: mereu s-a rugat, plângând cu amar, pentru ca Dumnezeu să-l ierte și să-l ajute să-şi înfrângă păcatul. Iată câteva mărturii din mântuitoarea sa pocăință: „am venit la Biserică, căzând cu inima frântă în fața Sfintei Mese, am plâns și m-am tânguit. Cum pot să slujesc în fiecare zi vrăjmașului și nu Domnului meu cu toată sârguința? Doamne, ajută-mă să mă izbăvesc din toate relele căci sunt om rău, plin de atâtea păcate, netrebnic, necurat și întinat.” Smerenia adâncă și stăruința în rugăciune l-au salvat pe părintele Ioan din ghearele nefastei lui dependenţe.

Aș îndrăzni să-i îndemn pe semenii noștri ce cunosc aceeaşi neputință să înalțe rugăciuni la Sfântul Ioan de Kronstadt, căci vor primi grabnic ajutor de la cel care, în decursul vieții sale pământești, s-a luptat și a biruit. Despre războiul cu patimile el însuși spunea: „Domnul ne cunoaşte slăbiciunile. Este gata să ne ierte totul dacă ne căim şi îi cerem iertare. Esenţialul este să nu ne împietrim inima, adică să nu ezităm să ne gândim la păcatul săvârşit şi să ne pocăim de îndată lăsându-ne în grija milostivirii lui Dumnezeu. Atunci inima nu va mai cunoaşte nici frământări, nici ispite, căci va fi înfrântă și smerită şi Dumnezeu nu o va mai urgisi”.

Să încheiem puţinele noastre rânduri reflectând la cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva” (1 Co.6, 12). Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Ioan din Kronstadt, să ajute pe toți cei robiți de nicotină să simtă cu adevărat că „țigara este un capriciu prostesc, o pângărire a buzelor, o năucire agonisită din voia cea pervertită, o iritare mare și inutilă a nervilor, o ceață cu care ne acoperim de bunăvoie, o moleșire a întregii ființe”.

Rugăciune pentru lăsarea de fumat:

Doamne, Dumnezeul meu, Cel ce m-ai făcut, îndură-Te de mine, păcătosul/păcătoasa, care mult greşesc în faţă Ta, nerespectând Legile Tale, lăsându-mă pradă viciului. Vezi neputinţa mea, vezi lipsa mea de voinţă, din care cauza nu reuşesc să lupt şi să înving duhul cel rău al fumatului, care a pus stăpânire pe mine. De aceea mă rog Ție, din tot sufletul, să vii în ajutorul meu/nostru şi să-mi dai puterea de a mă abţine de la fumat şi să biruiesc acest viciu, care-mi pângăreşte sufletul şi trupul. Fii pavăză biruitoare şi ajutătoare mie şi trimite-mi un înger vindecător, care să mă ajute în stăruinţa mea de a învinge această patimă ce mi-a năpădit fiinţa. Pentru acest ajutor, Doamne, Îţi mulţumesc, Te cant, Te laud, fiindu-Ți veşnic recunoscător, pentru că vrei să mă ajuţi să scap de focul veşnic al gheenei, unde ar trebui să ajung pentru acest păcat. Iartă-mă! Iartă-mă! Iartă-mă, şi ajută-mă, după mila şi îndurarea Ta! Amin.

  Părinte, lumea ne cere talismane.

– Mai bine să le dați cruciulițe atunci când vă cer talisman. Nu faceți talismane, pentru că și vrăjitorii fac acum talismane. Pun pe dinafară o iconiță sau cruce, însă înăuntru au diferite vrăji. Oamenii văd icoana sau crucea și se încurcă. Iată, cu câteva zile mai înainte mi-au adus un talisman de la un turc, Ibrahim, care avea și o cruce brodată pe deasupra. Am aflat și despre un netemător de Dumnezeu că înfășura diferite iconițe și înăuntrul lor punea păr, lemnișoare, cuie, mărgele etc.

Canonul 61 al Sinodului 6 ecumenic hotărăște să fie afurisiți vrăjitorii care confecționează „talismane”, în care pun simboale diavolești sau diferite obiecte macabre (păr, unghii, oase de șarpe sau de liliac, etc). Acestora le-au fost transmisă de mai înainte influența diavolească, ce se face prin invocările diavolilor.

Și când Biserica l-a luat la întrebări, a spus: „Sunt medium”, pentru că medium-urile sunt libere, și astfel face ce vrea. Am spus unuia care a fost vătămat de acela: „Să te duci și să te spovedești, pentru că ai primit înrâuriri diavolești”. S-a dus și s-a mărturisit. După aceea a venit și mi-a spus: „Nu am simțit nicio schimbare”. „Bre, nu cumva ai ceva la tine de la acel înșelat?” – îl întreb. „Da, – îmi spune – am o cutiuță ca o Evanghelie mică”. O iau, o deschid și găsesc înăuntru diferite iconițe înfășurate. Desfac – desfac și la mijloc erau niște mărgele, păr și ceva ca lemnul. Le-am aruncat și s-a eliberat omul. Vezi ce maestru este diavolul!

 

A început pelerinajul la Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi

Manifestările religioase dedicate hramului Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi au debutat ieri, 10 octombrie 2017, când moaştele ocrotitoarei spirituale a Iaşilor şi a Moldovei au fost aşezate spre cinstire pe platoul din faţa Căminului preoţesc „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din vecinătatea Catedralei Mitropolitane. Anul acesta, pelerinii care se vor închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se vor putea închina şi la moaştele Sfintei întâi Muceniţe şi întocmai cu Apostolii Tecla, sfinte odoare aduse de la Mănăstirea Neamţ, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Pelerinajul la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a început de ieri-dimineaţă, când credincioși din întreaga ţară au luat parte la procesiunea de scoatere a moaştelor Sfintei Cuvioase din Catedrala Mitropolitană de la Iaşi. Ziua a început cu Acatistul Sfintei Parascheva, oficiat la racla Sfintei de Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, împreună cu soborul de slujitori ai catedralei. În continuare, sfintele odoare (ale Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfintei întâi Muceniţe şi întocmai cu Apostolii Tecla) au fost purtate în procesiune în jurul Catedralei Mitropolitane, apoi au fost aşezate spre închinare în baldachinul împodobit cu flori, amenajat în apropierea sfântului locaş de cult. Au urmat apoi slujba de Sfinţire a apei (Agheasma mică), Taina Sfântului Maslu, Utrenia şi Sfânta Liturghie. Seara, a fost oficiată în Catedrala Mitropolitană slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Byzantion”.
Astăzi, începând cu orele dimineţii, s-au oficiat Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană au fost date de Corul „Iosif Naniescu” de la Facultatea de la Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași. De la ora 17:00 se oficiaza Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21:00, slujba Privegherii în cinstea Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană sunt date de Corul „Chivotul”.
Mâine, 12 octombrie, de la ora 7:00 se vor oficia Miezonoptica, Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi oferite de Corul „Chivotul”. Între orele 17:00 şi 18:00 va fi săvârşit Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar între orele 19:00 şi 20:30 se va desfăşura Pelerinajul „Calea Sfinţilor” – procesiune cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva și moaștele Sfintei Mari Mucenițe Tecla. (Se va ieși pe poarta de lângă Casa Nicodim, pe traseul: strada I. C. Brătianu – strada Cuza Vodă, Strada Armeană – Biserica „Sfântul Sava cel Sfinţit” – strada Costache Negri – Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” – Catedrala Mitropolitană). De la ora 21:00 va fi oficiată slujba Privegherii în cinstea Sfântului Apostol Andrei (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi oferite de Corul „Basileus” al Seminarului „Sfântul Vasile cel Mare” din Iași.
Vineri, 13 octombrie, în intervalul orar 7:00-12:00 vor fi oficiate: Miezonoptica, Acatistul Sfântului Apostol Andrei, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul „Apostolii” al preoților din cadrul protopopiatelor Iași 1, Iași 2 și Iași 3. Între orele 17:00 şi 18:00 va fi oficiat în Catedrala Mitropolitană Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 19:00 se va desfăşura Concertul Corului „Acapella”. În intervalul orar 21:00-3:00 se vor săvârşi în Catedrala Mitropolitană slujba Privegherii în cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva combinată cu cea a Sfintei Mari Mucenițe Tecla, apoi Sfânta Liturghie. Răspunsurile la strană vor fi date de Corul „Basileus”.
Sâmbătă, 14 octombrie, în ziua pomenirii Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, de la ora 9:00 va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească, pe podiumul din bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt. Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Corul „Chivotul”. Între orele 17:00 şi 18:00 va fi oficiat Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21:00, în Catedrala Mitropolitană, slujba de Priveghere în cinstea Învierii. Duminică, 15 octombrie, de la ora 7:00 vor fi oficiate: Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile şi Sfânta Liturghie (în Catedrala Mitropolitană). Răspunsurile la strană vor fi date de Corul „Sanctus”. La ora 8:30 va avea loc sfințirea picturii Bisericii Parohiei „Sfântul Nectarie” din Iași, iar în continuare va fi săvârşită Sfânta Liturghie la această bise¬ri¬că. De la ora 17:00 va fi oficiat Pa¬raclisul Sfintei Cuvioase Parascheva, iar de la ora 21:00, slujba Privegherii în cinstea Sfintei Mari Mucenițe Tecla. Răspunsurile liturgice vor fi oferite de Corul „Chivotul”. Luni, 16 octombrie, de la ora 19:00 va avea loc Oratoriul „Chemări spre mân¬tuire. Pelerini la Sfânta Parascheva”, închinat Sfintei Cuvioase Parascheva, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași.
Viaţa Sfintei întâi Muceniţe şi întocmai cu Apostolii, Tecla
Sfânta Tecla este cea dintâi muceniţă care a pătimit pentru credinţa în Hristos. S-a născut în Iconia şi a fost ucenica Sfântului Apostol Pavel. Pe la anul 45, când marele Apostol predica Evanghelia în Iconia, Tecla, ascultându-l vorbind în casa lui Onisifor, a îmbrăţişat creştinismul şi s-a hotărât să trăiască în feciorie, cu toate că era logodită cu un tânăr de neam bun, Tamir. Părinţii ei aflând de hotărârea pe care o luase au bătut-o cumplit, iar Tamir a mers la dregătorul cetăţii şi i-a cerut să-l prindă pe Sfântul Apostol Pavel şi să-l întemniţeze. Fiind în primejdie, Sfânta Tecla a plecat în Antiohia Pisidiei, unde era şi Apostolul neamurilor, iar acolo, un tânăr desfrânat, Alexandru, văzând frumuseţea Teclei, a încercat prin daruri şi ademeniri să o tragă la păcat. Neizbutind, a pârât-o dregătorului cetăţii că este creştină, iar acela a aruncat-o la fiarele sălbatice, dar fiarele nu i-au făcut nimic. Văzând acestea, poporul a strigat ca fericita să fie eliberată din legături şi din temniţă. Propovăduind în multe locuri şi făcând multe minuni, Sfânta Tecla şi-a încredinţat sufletul în mâinile Domnului, la vârsta de 90 de ani. În România, moaştele Sfintei Tecla se găsesc la Mănăstirea Neamţ, la Mănăstirea „Sfânta Tecla” din Predeşti, Dolj, dar şi la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.
Arhid. Ştefan Sfarghie
Sursa: Ziarul Lumina.ro.

aprilie 12, 2023

 Mâna caldă a Sfintei care izvorăște minuni mari! Ca mâna unui om viu! Cutremurător ….

Cinstitele ei moaşte au fost proslăvite de Dumnezeu cu darul minunilor şi cu mireasma cerească. Astăzi, cinstitele ei moaşte sunt răspândite în toată lumea. Cea mai mare bucată este la Mănăstirea Simon Petra din Sfântul Munte Athos, unde se află mâna stângă. Toţi spun că -.
Pentru dragostea ei cea nemărginită pe care o avea către Mântuitorul, Sfânta Maria Magdalena s-a învrednicit să vadă ea mai întâi Învierea Lui, făcându-se vestitoarea bucuriei pentru toată lumea, până la sfârşitul veacului. Nu încape îndoială că Maica Domnului a cunoscut înainte de toţi Sfânta Înviere a Prea Iubitului Său Fiu. Dar aceasta nu s-a făcut arătat prin Sfânta Evanghelie.

A iconomisit Dumnezeu să se propovăduiască Sfânta Lui Înviere prin cinstita Mironosiţă care nu era rudenie cu Domnul (căci celelalte Mironosiţe mai toate erau rudenii).

Aceasta s-a făcut pentru a nu da motiv de necrezare sau de îndoială (despre Sfânta Înviere) la cei slabi şi, mai ales, pentru cei necredincioşi să nu fie motiv de luptă contra adevărului.

Multe minuni s-au făcut în vremea cât a trăit Sfânta Maria Magdalena, care, după tradiţie, a ajuns până la Roma cu propovăduirea. Acolo s-a împrietenit cu soţia împăratului Neron, povestindu-i despre răutatea Arhiereilor jidovi şi despre judecata cea nedreaptă a lui Pilat. Pentru aceasta a fost chemat la Roma nelegiuitul Guvernator al Iudeei (adică Pilat) şi, după multe pedepse, a fost ucis de însuşi împăratul Neron.

La urmă, Sfânta Maria a petrecut în Efes, unde s-a şi săvârşit. Cinstitele ei moaşte au fost proslăvite de Dumnezeu cu darul minunilor şi cu mireasma cerească. Astăzi, cinstitele ei moaşte sunt răspândite în toată lumea. Cea mai mare bucată este la Mănăstirea Simon Petra din Sfântul Munte Athos, unde se află mâna stângă.

Toţi spun că atât vara, cât şi iarna, mâna ei este caldă ca şi mâna omului viu şi lucrează minuni mai presus de fire. Odinioară fiind dusă prin Rusia, mâna ei a lucrat atâtea minuni, încât s-a uimit lumea întreagă.

Pentru rugăciunile Sfintei Maria Magdalena, să ne miluiască şi să ne mântuiască şi pe noi, păcătoşii, Milostivul Dumnezeu! Amin.

***
Rugăciune către Sfânta Mironosiţă Maria Magdalena

O, Sfântă Mironosiţă, întocmai cu Apostolii, Maria Magdalena! Tu, cu căldura dragostei tale pentru Hristos Dumnezeu, ai călcat sub picioare măiestriile cele rele ale vrăjmaşului şi L-ai aflat pe Hristos, Mărgăritarul cel fără de preţ, şi ai dobândit Împărăţia cerurilor. Pentru aceasta cădem către tine şi cu suflet umilit şi cu inima înfrântă strigăm ţie noi, nevrednicii: Caută dintru înălţimea cerului spre noi, cei ce suntem în luptă cu ispitele păcatelor; vezi cu cât de multe păcate şi nevoi vrăjmaşul în toată ziua ne împiedică, căutând pieirea noastră. Slăvită şi întru tot lăudată ucenică a lui Hristos Maria Magdalena, roagă-L pe Cel iubit de tine, Cel ce şi El pe tine te-a iubit, pe Hristos Dumnezeu, ca să ne dăruiască lăsarea greşelilor noastre celor multe, să ne întărească cu darul Său, cu trezvie şi vitejeşte să umblăm pe calea sfintelor Lui porunci şi să ne facă pe noi lăcaş binemirositor al Sfântului Duh, ca aşa, în pace, neruşinaţi să sfârşim viaţa noastră cea cu multe osteneli pe pământ şi să ne sălăşluim în lăcaşurile raiului ceresc cele luminate şi fericite, unde cu toţi sfinţii totdeauna cu bucurie preamăreşti Treimea cea de o fiinţă, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Amin.
Sursa: Sfântul Ioan Iacob de la Neamț – Hozevitul, ”Pentru cei cu sufletul nevoiaș ca mine… Opere

aprilie 11, 2023

 

Rugăciunea care mută și munții din loc. Minunea mutării prin rugăciune a muntelui Adar

Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă în voi cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo, şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă.

(Matei 17, 20)

In Alexandria Egiptului era un argintar slavit foarte in toata cetatea acea, pentru mestesugul mainilor lui. La acesta a venit o femeie, rugandu-l pe el sa-i faca o podoaba pe cap, spre infrumusetarea trupului ei. Si, facandu-se intre dansii intrebare si vorba, a inceput femeia a grai cele necuviincioase, spre desfranare si tulbura pe argintar cu ganduri asupra ei.

Si, intrucat s-a facut draceasca robie spre pacat, si-a adus aminte argintarul de cuvantul Evangheliei, mai inainte de a se porni spre pacat, la acel loc ce zice: “De te sminteste pe tine mana ta cea dreapta, tai-o pe ea, sau ochiul, scoate-l pe el. Ca mai bine iti este tie cu un madular ciung sa intri intru imparatia Cerului decat, intregi madulare avand, sa fii aruncat in iazul cel de foc.”

Si, cautand spre femeie i-a zis: “Indeparteaza-ma putin de mine, ca vreau sa fac cele poruncite noua.” Si scotandu-si cutitul, s-a lovit pe sine in ochiul drept si a zis: “Vezi, Doamne, ca pazitor poruncii Tale sunt. Ca daca imi va trebui candva ajutor de la Tine, sa nu te departezi de la robul tau.” Si, vazand femeia fapta faurarului, a fugit de frica si s-a dus la casa sa, prin rana faurarului mantuindu-se de pacat.

Deci cel ce stapanea Alexandria atunci, era un prigonitor cumplit asupra crestinilor. Caci, cu ingaduirea lui Dumnezeu, turcii stapaneau Egiptul si in tot chipul chinuiau pe crestini, poruncindu-le lor sa se lepede de Hristos si sa primeasca credinta lor.

Deci, asa a socotit acel rau stapanitor: a chemat pe episcopul, care era invatatorul crestinilor, si i-a zis lui: “Asculta, o, episcope, intre cuvintele Hristosului tau, s-au zis si acestea: De aveti dreapta credinta in voi si in Mine, veti zice muntelui acestuia ridica-te, de te arunca in mare; si va fi voua. Iata, dar, este aici muntele, cel de toti vazut langa cetatea aceasta, al carui nume este Adar.

Deci, acum, de este Dumnezeu acel Hristos, Caruia voi Ii slujiti, si, credinta pe care voi o tineti, o socotiti, a fi mai buna decat toate, iesiti la muntele Adar si ziceti cuvantul Domnului Dumnezeului vostrul; si de va va asculta pe voi si se va arunca in raul Nilului, atunci, in slobozenie veti fi si veti sluji lui Hristos al vostru si, afara de acesta, inca si noi vom crede, iar de nu, apoi toata bogatia crestineasca se va lua la visteria imparateasca, iar voi toti veti curati gunoaiele din cetatea aceasta”.

Atunci, episcopul, a raspuns: “Cuvantul pe care l-ai grait covarseste cu totul neputinta noastra. Insa nu pentru noi, ca toti suntem nevrednici de un lucru ca acesta, ci pentru hulirile tale, pe care le graiesti asupra Domnului nostru Iisus Hristos, lasa-ne noua opt zile ca sa ne rugam Domnului si credem ca nu ne va trece cu vederea, pentru rugaciunile robilor Sai.

Ca scris este, ca voia celor ce se tem de El o va face si rugaciunea lor o va auzi si-i va mantui pe dansii (Ps. 144, 19), ca au nadajduit spre Dansul.” Acestea auzindu-le, barbarul cel fara lege a ras, zicand: “Eu am socotit ca veti arata tulburare si o parte din averea voastra o veti da la visteria imparateasca, dar voi indrazniti lucrul acesta, pe care nici Mahomed al nostru nu-l poate face, el care este solul lui Dumnezeu si in care cred toti arabii si i se inchina.” Si i-a slobozit pe ei cu manie, scriind zilele cele hotarate pe care le-au cerut.

Iar episcopul, adunand pe toti crestinii din cetati si din toate hotarele, pana la trei mii de barbati, afara de femei si de copii, le-a vestit lor incercarea cea cu rau mestesug a stapanitorului prigonitor, precum ca a poftit nu numai averea, ci si viata tuturor crestinilor voieste sa o risipeasca. Si, spunandu-le lor si cele despre munte degraba le-a poruncit lor sa se intristeze si toti impreuna sa se roage si privegheri de toata noaptea sa faca inaintea lui Dumnezeu.

Deci, s-a apropiat de episcop femeia aceea si i-a spus lui de faurarul cel mai sus zis, marturisindu-si lui cea mai inainte pomenita a ei ispitire si credinta cea tare in Hristos a aceluia, ca, adica, nu s-a lasat inselat de cuvintele ei cele desfranate si inselatoare si nu s-a crutat pe sine, ci ochiul sau cel drept si-a scos. Acestea auzindu-le, episcopul s-a minunat si nu l-a aflat pe el cu cei ce venisera la sobor si a trimis dupa dansul, la casa in care traia.

Deci, venind el, i-a zis lui episcopul: Frate, o ispita mare a venit asupra noastra de la cei ce ne urasc pe noi.” Si i-a spus lui pe rand toata incercarea prigonitorului. Iar el a zis: “Stapane, noi datori suntem sa ne rugam, ca la oameni aceasta este cu neputinta, dar la Dumnezeu toate sunt cu putinta.” Deci, a treia zi, s-au suit la muntele Adar si l-au inconjurat pe el de trei ori, purtand cruci.

Si, stand ei in preajma muntelui, a chemat episcopul pe acel mai inainte zis faurar si i-a zis lui: “O, fiule, acum ti se cade tie sa arati puterea credintei tale, ca sa se rusineze prigonitorul cel ce se lauda cu idolii sau, ca sa intareasca stalpii Bisericii lui Hristos si sa se potoleasca tanguirea crestinilor.

Atunci, plecandu-se faurarul inaintea episcopului, s-a apropiat de munte si s-a rugat lui Dumnezeu, zicand: “Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, asculta rugaciunea robilor Tai, si nu da pierzarii turma Ta, in mainile vrajmasilor Tai urasc pe noi, zicand: Unde este Dumnezeul vostru? Tu esti Dumnezeul nostru, Care ai poruncit Apostolilor Tai, zicand: De aveti credinta ca un graunte de mustar, nu va indoiti a zice muntelui acestuia, Ridica-te si te arunca in mare, si va fi voua. Si, acum nu pentru noi, Doamne, nici noua, ci numelui Tau celui sfant da-i slava.” Si acestea zicand el, s-a cutremurat locul si s-a miscat muntele si au cazut cu fata la pamant toti oamenii si s-a facut mult tipat in cetate, ca se sfaramau palatele si cadeau zidurile.

Si au iesit oamenii si au vazut minunea cea infricosatoare, cum muntele se ducea de la locul sau in raul Nilului si toti, cazand, se rugau crestinilor sa potoleasca muntele din mersul sau, ca sa nu se strice palatele si cealalta parte a cetatii. Si raspunzand episcopul a zis: “Nu, fratilor, nu s-ar cuveni. Ca nu este lucrul nostru, ci a voastra voire, ca sa ne ingreuiati pe noi cu certarile voastre. Dar, in incercarea noastra, ne-a cercetat pe noi Domnul. Si, iata, se apropie muntele de raul Nilului”. Si atunci au fagaduit toti ca se vor boteza. Deci, s-a rugat episcopul lui Dumnezeu si a statut muntele si a incetat cutremurul pamantului.

Si multi barbari au crezut in Sfanta Treime si s-au botezat. Iar cei necredinciosi au dat legamant in scris ca, de atunci si pana in veac, sa nu faca prigoana crestinilor, ca ei sa poata trai in credinta lui Hristos. Si s-au scris acestea spre folosul crestinilor precum ca celui ce crede, i se dau de la Dumnezeu toate cererile, dand har credinciosilor intru slava Lui, a Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii

 

Chiftelele mănăstireşti din fasole

Tot mai multe persoane cauta beneficiile sanatoase ale unei diete bogate in alimente bazate pe plante. Si desi multe dintre noi nici nu ne inchipuim renuntand la meniurile cu carne, poate ca din cand in cand ar trebui sa incercam si fara. Specialistii spun ca poate face minuni!

Chiar dacă nu suntem în perioada unuia dintre posturile importante ţinute de creştini, ţinând însă cont că regimul vegetarian a căpătat, în ultimii ani, o răspândire semnificativă, ne-am gândit să vă prezentăm o reţetă specială, fără carne, dar deosebit de gustoasă.

Reţeta este mai puţin întâlnită în cărţile de bucate (care rămân preponderent axate pe ingredientele de origine animală), dar este des preparată în mănăstiri şi în familiile ortodoxe din nordul Moldovei. Este vorba despre preparatul numit „chiftele din fasole boabe cu garnitură din orez”, aşa cum se regăseşte el în volumul „Mâncăruri şi dulciuri de post”, publicat de prezbitera Garoafa Coman în anul 1994, la Editura Bizantină. Este de adăugat că volumul are binecuvântarea arhimandritului Sofian Boghiu, egumenul mănăstirii Antim din Bucureşti, aşa că reţeta nu este doar în măsură a fi pe placul vegetarienilor, ci poate satisface, cu siguranţă, şi exigenţele creştinilor-ortodocşi practicanţi, deprinşi cu asprimea posturilor. Mai mult decât atât, îndrăznim să spunem că preparatul este şi pe gustul carnivorilor, căci are o savoarea aparte (numai cine a gustat poate să înţeleagă cu adevărat), de nici nu zici că mâncarea este făcută doar din legume şi cereale.

Ingrediente (pentru patru porţii)

Două căni de fasole boabe

2-3 felii de franzelă

O cană de orez

O ceaşcă de ulei

Două cepe

5-6 căţei de usturoi

Un morcov

Un păstârnac

Două frunze de dafin

O legătură de mărar

O legătură de pătrunjel

50 grame de făină

Sare, cimbru (după gust)

Mod de preparare

Se fierbe fasole după procedura obişnuită. După ce se schimbă prima apă, se pun morcovul, păstârnacul şi ceapa, evident tocate. Se adaugă cele două frunze de dafin şi se sărează după gust. Când fasolea este bine fiartă se scurge de zeamă (Atenţie! Nu aruncaţi zeama, pentru că o să vă trebuiască) şi, într-un bol, se adaugă pâinea (înmuitată cu ceva zeamă de la fasole), usturoiul pisat, un pic de cimbru, dar şi mărarul şi pătrunjelul tocate. Se amestecă bine compoziţia, apoi se dă totul prin maşina de tocat (sau la un blender, cine are). Compoziţia se modelează apoi sub formă de bile (chiftele), diametrul ideal fiind de circa 3 centimetri (pentru bile) sau de 5 centimetri (dacă le faceţi plate, caz în care grosimea trebuie sa fie de cam un centimetru). Chiftelele se dau prin făină şi se prăjesc în uleiul foarte bine încins. Din restul de zeamă rămasă de la fiertul fasolei se prepară o garnitură din orez. Proporţia ar fi de trei căni de zeamă la o cană de orez. Modul de preparare al orezului este cel standard, cu specificaţia că, după ce s-a fiert (nu uitaţi de sare!) este recomandat să-i puneţi mărar din belşug. Cel puţin aşa susţine prezbitera Garoafa Coman, care indică şi faptul că mâncarea este infinit mai bună dacă orezul este servit rece.