Al doilea paraclis către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Al doilea paraclis către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

Al doilea paraclis către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Citește-l dacă ești supărat sau vrei să afli adevărul! Măicuța Domnului nu a lăsat pe nimeni!

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

Cântărețul: Amin. Doamne miluiește (de 12 ori).

Slavă…, Și acum…

Veniți să ne închinăm Împăratului nos­tru Dumnezeu.

Veniți să ne închi­năm și să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu.

Veniți să ne închinăm și să că­dem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumne­zeul nostru (de trei ori).

Apoi Psalmul 142.

La Vecernie se cântă stihirile pe 4, glasul al 8-lea:

Stih: Sfințit-a locașul Său cel preaînalt; Dumnezeu este în mijlocul lui și nu se va clătina.

Ceea ce ești mai cinstită, Maică prealăudată, nu ne pricepem noi, păcătoșii, a te lăuda cum se cuvine, însă nepricepându-ne, grăim ție: Bucură-te, Maica Soarelui celui neapus, a Ziditorului tuturor.

Stih: Și va pofti Împăratul frumusețea ta, că El este Domnul tău.

Ne rugăm ție, ceea ce ești cu totul lăudată, stăpână a lumii, să ne izbăvești pe noi din primejdiile noastre, precum ai izbăvit din surparea casei pe pruncul femeii, celei ce te cinstea pe tine.

Stih: Voi pomeni numele tău în tot neamul și neamul.

Înviază-mă, Maica lui Dumnezeu, pe mine cel mort pentru fărădelegile mele, precum ai înviat pe pruncul evreicei, celei ce te-a chemat pe tine în ajutor.

Stih: Ascultă, fiică, și vezi, și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.

Roagă pe Fiul tău și Dumnezeul nostru, pe Care L-ai născut, neștiind de nuntă; pentru o taină ca aceasta, care s-a săvârșit întru tine, minunându-ne, grăim: bucură-te, Maică, pururea fecioară.
Slavă…, Și acum…, glasul al 5-lea:

Pe Unul din Treime, Care S-a născut din Tatăl mai înainte de veci, pe Acela L-ai născut, Maică prealăudată, cu nespusă minune prin umbrirea Sfântului Duh. Pentru aceasta, cu glasul lui Gavriil grăim ție: Bucură-te, prin care răsare bucuria; bucură-te, prin care piere blestemul, Domnul este cu tine.

La Dumnezeu este Domnul…, se cântă troparele acestea:

Către Născătoarea de Dumnezeu, acum cu osârdie să alergăm noi, păcătoșii și smeriții, și să cădem cu pocăință, strigând din adâncul sufletului: Stăpână, ajută-ne, milostivește-te spre noi; grăbește, că pierim sub mulțimea păcatelor; nu întoarce pe robii tăi deșerți, că pe tine, singură nădejde te-am câștigat.
Slavă…, același tropar; Și acum…

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Că de n-ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit pe noi din atâtea nevoi? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi? Nu ne vom depărta de la tine, stăpână, că tu izbăvești pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Apoi, Psalmul 50

Canonul de rugăciune către Născătoarea de Dumnezeu

Cântarea 1: Glasul al 8-lea:

Irmos: Apa trecându-o ca pe uscat…

Pe moartea ce se sălbăticise de demult, prin nașterea ta, stăpână, o ai surpat; pentru aceasta, grăim ție: Bucură-te, mântuirea celor robiți; bucură-te, înnoirea tuturor, stăpână.

Noi întru tine ne lăudăm și prin mijlocirea ta scăpăm din cursele cele de multe feluri ale diavolului; pentru aceasta, grăim către tine, Născătoare de Dumnezeu: Bucură-te, căderea diavolilor și întărirea noastră a credincioșilor.

Slavă…,

Tatăl a binevoit și Fiul S-a pogorât prin umbrirea Sfântului Duh în pântecele tău, preanevinovată stăpână a lumii.

Și acum…

Bucură-te, grăim ție, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești folositoarea tuturor celor ce sunt în nevoi și a tuturor celor ce scapă sub acoperământul tău, stăpână.

Cântarea a 3-a:

Irmos: Doamne, Care ai făcut cele de deasupra…

Moise, proorocul de demult, te-a închipuit pe tine, zicând: Rug însuflețit și nears ești, Fecioară, ceea ce ai în pântece focul Dumnezeirii.

Fiul tău ascultând rugăciunea ta, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, Se milostivește spre sufletele noastre, ca un iubitor de oameni.

Slavă…,

Pe Unul din Treime ai născut, Maică prealăudată, cu nespusă minune, pe Care L-a lăudat adunarea pruncilor, strigând: Osana, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului.

Și acum…

Știindu-te pe tine a fi Maică lui Dumnezeu, ne rugăm ție să ne izbăvești pe noi de greșelile noastre cele de voie și cele fără de voie.

Cântarea a 4-a:

Irmos: Am auzit, Doamne, taina rânduielii Tale…

Cu strigare fără încetare striga către tine bolnavul cel slăbănogit în boala cea fără de vindecare, pe care, auzindu-l, l-ai vindecat, preanevinovată stăpână.

Zapisul boierului celui ce scrisese cu sângele său l-ai scos din mâna diavolului cu puterea ta cea atotstăpânitoare.

Slavă…,

Auzind puterea ta, cu care ai izbăvit pe mulți din primejdii, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, grăim către tine: Ceea ce ai născut pe Cel slăvit în Treime, roagă-te să ne mântuiască de partea cea de-a stânga.

Și acum…

Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu, tu ești scăparea noastră din amărâtul păcat al lui Adam cel dintâi zidit.

Cântarea a 5-a:

Irmos: Auzi-ne pe noi cu porunca Ta…

Mluiește-mă, Maica lui Dumnezeu, precum ai miluit pe femeia căreia i se umflase tot trupul, că nu am altă nădejde sau ajutor afară de tine.

Să știi, Doamna mea, că pentru păcatele mele te supăr și, pentru că S-a întrupat Fiul lui Dumnezeu întru tine și pentru noi făcându-Se om, pentru aceea am năzuit la tine eu, ticălosul, să mă miluiești.

Slavă…,

Stăpâna îngerilor, Maica săracilor și ajutorul celor străini, la cunoștința ta, la ajutorul tău și la acoperământul tău scap, ca să mă miluiești.

Și acum…

Milostivește-te spre mine, Maica lui Dumnezeu, precum te-ai milostivit spre cele două fecioare curate, trimițându-le lor cununi din cer.

Cântarea a 6-a:

Irmos: Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul…

Bucură-te, ceea ce ești plină de bucurie, Marie, Domnul este cu tine, a strigat Aglaida și a izgonit pe diavolul, care-i făcea supărare în tot ceasul.

Cu dinadinsul grăim către tine, Maica lui Dumnezeu, să mă miluiești și să mă acoperi sub acoperământul tău, când va ședea Fiul tău pe scaunul cel înfricoșător.

Slavă…,

Cu cântări întreite cântăm ție: bucură-te, ceea ce ai născut Lumina lumii; bucură-te, ceea ce ne mântuiești de primejdiile noastre; bucură-te, Maica lui Hristos, Dumnezeul nostru.

Și acum…

Cum te vom lăuda, Maica lui Dumnezeu, și cu ce buze te vom săruta sau cu ce ochi vom căuta la chipul tău cel zugrăvit, fiind împilați cu necurățiile noastre? Ci numai grăim ție: Miluiește-ne, Maica milostivirii.

Condacul, glasul al 3-lea:

Partenie, pustnicul, cel ce mergea la Muntele Sinai de se închina sfântului rug, aducându-și aminte de minunea nașterii tale, cea întru tot lăudată, grăia către tine: Bucură-te minunea cea de îngeri mult lăudată, Maica Făcătorului tuturor.

Icosul:

Spre nevoință să ne sârguim și dezmierdările lumești toate să le urâm și la Domnul pururea să gândim și de Dânsul să ne lipim, ca să ne deschidă nouă ușa milostivirii Sale, precum a făcut de demult și cu alți păcătoși: a dat iertare tuturor păcatelor lor, slăbănogului pe care l-a vindecat sufletește și trupește, vameșului căruia i-a dat iertare de păcate, și altora mulți. Deci să ne sârguim și noi să-I aducem lacrimi vrednice de pocăință și să strigăm Lui: Milostive, primește pe Născătoarea de Dumnezeu, care se roagă pentru noi, pe care o laudă îngerii din cer, și noi, pe pământ, cu buze de tină grăim către dânsa: Bucură-te, minunea cea de îngeri mult lăudată, Maica Făcătorului tuturor.

Prochimen, glasul al 8-lea:

Mărește sufletul meu pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu.

Stih: Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Iată, de acum mă vor ferici toate neamurile.

Apostolul

Diaconul: Înțelepciune.

Din Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel, citire: (IX,1-7)

Preotul: Pace ție. Cântărețul: Și duhului tău. Aliluia, glasul al 8-lea.

Prochimen: Ascultă, fiică, și vezi, și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău.

Stih: Feței tale se vor ruga mai-marii poporului.

Evanghelia

Diaconul: Înțelepciune drepți…
Din Sfânta Evanghelie de la Luca, citire: (X,38-42; XI,27-28)

Slavă…, glasul al 2-lea:

Părinte, Cuvinte și Duhule, Treime Sfântă, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Și acum…

Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Milostive, curățește mulțimea greșelilor noastre.

Stih: Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta…
Apoi stihurile acestea, glasul al 6-lea:
Podobie: Toată nădejdea…

Ajutorului omenesc nu ne încredința pe noi, Preasfântă Stăpână, ci primește rugăciunea robilor tăi, că nevoile ne cuprind și nu putem răbda săgetările diavolilor; acoperământ nu ne-am agonisit nicăieri unde să scăpăm noi, păcătoșii, pururea fiind biruiți; mângâiere nu avem afară de tine, Stăpâna lumii. Nădejdea și ajutătoarea credincioșilor, nu trece rugăciunile noastre, ci le fă de folos.

Nimeni din cei ce aleargă la tine nu iese rușinat, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară; ci, cerând dar bun, primește dăruirea către cererea cea de folos.

Prefacerea celor mâhniți, izbăvirea celor neputincioși fiind, izbăvește pe robii tăi, Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, pacea celor din războaie, liniștea celor înviforați, singura folositoare a creștinilor.

Cântarea a 7-a:

Irmos: Pruncii, care merseseră din Iudeea în Babilon…

Pe Mângâietorul tuturor născând, Maică prealăudată, curată ai rămas ca și înainte de naștere; pentru aceasta grăim: Bucură-te, Maică, care nu știi de mire; pe tine te binecuvântăm întru toți vecii.

Fecioară ai fost mai înainte de naștere și întru naștere iarăși ai fost fecioară și după naștere iarăși fecioară ai rămas; pentru aceasta pe tine te binecuvântăm întru toți vecii.

Slavă…,

Învăluindu-ne întru această lume și căzând în noroiul păcatelor noastre, scăpând către tine, Stăpână, grăim ție: Vino degrab și ne scoate pe noi din adâncul răutăților noastre, că pe tine te binecuvântăm întru toți vecii.

Și acum…

La tine este scăparea noastră și întru tine ne-am pus nădejdea; tu ne ajută nouă, că poți toate câte le voiești, Maica Făcătorului tuturor, și pe tine te binecuvântăm întru toți vecii.

Cântarea a 8-a:

Irmos: Pe Împăratul ceresc, pe Care Îl laudă oștirile îngerești…

Pe împărăteasa cerului și a pământului, care a născut neispitită de nuntă pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, și pe care o laudă oștirile îngerești, lăudați-o și preaînălțați-o întru toți vecii.

Daniel proorocul, de demult, a închipuit nașterea ta, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, că ai purtat în pântecele tău pe Făcătorul cerului și al pământului, pe Care născându-L ai rămas nestricată; pe tine te preaînălțăm întru toți vecii.

Binecuvântăm pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, Domnul.

Pe Dumnezeu, Cuvântul cel din Dumnezeu, Care S-a pogorât în pântecele tău prin umbrirea Sfântului Duh, L-ai născut fără de stricăciune; pe tine te preaînălțăm întru toți vecii.

Și acum…

Pe tine, Maica lui Dumnezeu, folositoare te-am câștigat; ajutătoare te avem întru primejdiile noastre pe tine și mântuire desăvârșită sufletelor; pe tine te preaînălțăm întru toți vecii.

Cântarea a 9-a:

Irmos: Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, pe tine te mărturisim…

Isaia, de demult, dănțuind a grăit: Iată, Fecioara în pântece va lua și va naște Fiu. Pentru aceasta grăim ție: Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântecele tău pe Cel mai înainte de toți vecii; pe Acela roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Proorocul David te-a lăudat oarecând în cartea Psalmilor, arătându-te Maica Făcătorului tuturor, pe Care roagă-L să mântuiască sufletele noastre.

Slavă…,

Ce limbă omenească te va lăuda pe tine după vrednicie, ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii? Pentru aceasta, cu glas și fără încetare, strigăm ție: Bucură-te, ceea ce de îngeri ești mult lăudată, Domnul este cu tine.

Și acum…

Roagă-te cu dinadinsul către Milostivul Dumnezeu pentru noi, păcătoșii, care greșim în tot ceasul, ca să ne fie nouă milostiv în ziua judecății.

Apoi:

Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și preanevinovată, și Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care, fără stricăciune, pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim.

Luminânda:

S-a rugat, de demult, către tine, Preacurată, Maria Egipteanca, pe care, auzind-o, ai învrednicit-o a vedea și a săruta Crucea Fiului tău; pentru aceasta grăim către tine: Roagă-te Fiului tău și Dumnezeului nostru ca să se milostivească spre noi, să nu ne osândească după păcatele noastre, ci să ne miluiască pe noi ca un iubitor de oameni (de trei ori).

La Laude se cântă stihirile pe 6, glasul al 2-lea:
Podobie: Cu ce cununi de laude…

Cu ce cununi de laude vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, care s-a arătat scaun cerescului Împărat, care se roagă pentru noi către Milostivul Dumnezeu și ne izbăvește din fărădelegile noastre? Deci către dânsa să grăim: Bucură-te, Preacurată, că prin tine a fost cu noi Domnul puterilor; roagă-te cu dinadinsul să se mântuiască sufletele noastre (de două ori).

Cu ce podoabe de cântări vom lăuda pe Maica lui Dumnezeu, pe ceea ce s-a învrednicit a fi Împărăteasă a toate, care s-a arătat mai înaltă decât cerurile și mai sfântă decât toți sfinții? Deci către dânsa să grăim: Roagă-te, Preacurată, cu toți sfinții, să se mântuiască sufletele noastre (de două ori).

Cu ce flori duhovnicești vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, care s-a arătat scară cerească, prin care am aflat lesne-suirea către Dumnezeu? Deci toți să ne adunăm și să o lăudăm, grăind: Bucură-te, Preacurată, prin care am aflat har; bucură-te, că prin tine s-a dat tuturor bucurie; bucură-te, nădejdea sufletelor noastre, prin care noi toți ne mântuim.

Cu ce mângâietoare cântări vom încununa pe Maica lui Dumnezeu, pe care o laudă îngerii în ceruri cu cântări fără încetare, strigând: Bucură-te, mărirea noastră; bucură-te, mântuirea pământenilor; bucură-te, ceea ce ești scaun Împăratului nostru! Deci și noi, păcătoșii, către dânsa să grăim: Roagă-te, Preacurată, către Cel pe care L-ai născut fără stricăciune, să mântuiască sufletele noastre.

Slavă…, Și acum…, glasul al 8-lea:

Veniți toți pământenii să facem prăznuire Maicii lui Dumnezeu, cea care ne izbăvește pe noi din mâinile diavolului cel ce urăște binele, precum a izbăvit pe femeia care se ruga ei și a înviat-o de și-a spovedit păcatul. Vezi, dar, suflete al meu, pentru ce te lenevești și nu strigi către Maica lui Dumnezeu: Doamnă atotstăpânitoare, ceea ce ai născut cu nespusă minune pe Domnul cel iubitor de oameni, pe Acela roagă-L să ne mântuiască pe noi.

Apoi doxologia și troparele Născătoarei de Dumnezeu , după care preotul citește această:

Rugăciune către Preacurata Născătoare de Dumnezeu

O, preamilostivă stăpâna mea, nu mă lepăda pe mine, nevrednicul, ci primește această puțină rugăciune a mea, din buzele mele cele întinate, și o du Fiului tău și Dumnezeului nostru, Care S-a născut cu trupul din tine spre mântuirea noastră; Care pentru noi, păcătoșii, S-a răstignit și S-a îngropat și a înviat a treia zi. Deși fărădelegea mea este mai grea decât toate fărădelegile, totuși tâlharii și desfrânații pe care Iubitorul de oameni, pentru nemăsurata Lui milostivire, i-a primit și i-a miluit, îmi dau îndrăznire; și, cu toate că nu te aveau pe tine mijlocitoare bună, nu le-a închis ușa milostivirii Sale. Cum să nu mă primească, dar, și pe mine, care nădăjduiesc în ajutorul tău? Milostivește-te deci spre mine, Doamna mea, căci poți toate câte le voiești, iar cele pe care le ceri de la Fiul tău le și iau fără îndoială, deoarece pe tine te-a făcut mijlocitoare creștinilor. Pentru aceasta, pe tine te binecuvântăm și te preaînălțăm în vecii

 

Dacă omul se roagă corect, o icoană poate deveni făcătoare de minuni” Cum se face rugăciunea pentru minuni:

Preacuvioase părinte stareț, orice icoană pictată corect are potențialitatea de a deveni făcătoare de minuni, chiar dacă e pe o hârtie sau o copie?

Da. Minunea este declanșată de subiect. Toate icoanele pictate corect sunt făcătoare de minuni. Dar chiar și o icoană realistă poate să devină făcătoare de minuni, datorită subiectului. Dacă omul, care este subiectul religios, ajunge la o tensiune deosebită în timpul rugăciunii și se unește cu persoana respectivă, reprezentată în icoană, și prezentă în duh, atunci are loc minunea. Dar subiectul (omul) trebuie să fie pe linia corectă de rugăciune și de cunoaștere.

Minunea nu are loc atunci când omul, care este creștin-ortodox, cere un lucru banal, pe care îl poate săvârși el sau aproapele lui. Dacă-I ceri lui Dumnezeu un lucru pe care nu-l poți face tu și nici cei din jur – de exemplu, ai încercat toate posibilitățile pământești și nu mai ai nicio speranță decât la Dumnezeu, să facă o minune, să vindece pe cineva de cancer sau de Ebola, atunci Dumnezeu face minunea, pentru că numai la El este scăparea. Dacă respectiva problemă poate să fie rezolvată de altcineva, și chiar de omul în cauză, atunci Dumnezeu nu-l ascultă. Ajungi în chilie și te rogi: „Doamne, Te rog foarte frumos să-mi aprinzi lumina”. Asta nu este o rugăciune. Tu poți să-ți faci lucrurile tale.

Cele mai multe rugăciuni ale oamenilor nu sunt ascultate pentru că nu sunt făcute corect. Omul, când se roagă, așa ar trebui să înceapă: „Doamne, facă-se voia Ta. Nu vin la Tine cu voia mea; facă-se voia Ta”. Și apoi poate să-și depene gândurile: „Am necazul acesta, sunt bolnav, am copilul cutare, și cutare și cutare” și spune tot. Iar, în concluzie, poate să adauge: „Iată, mi-am expus durerea. Facă-se voia Ta. Tu știi mai bine ceea ce îmi este de folos”.

„Sfinte Mare Mucenice Gheorghe, aș vrea să-ți urmez. Cum mă poți ajuta?”

Dacă omul ar face într-adevăr așa, are mai multe șanse să fie ascultat. Și atunci sfântul, Maica Domnului, Iisus din icoană răspunde. Nu se poate să nu răspundă! Răspunde imediat. Dar omul, dacă se duce acolo și nu știe să se roage, nu știe cum să se comporte, nu știe să se smerească… Să se cunoască pe sine însuși, că este om, creatură, comparativ cu Dumnezeu, care este necreat, sau comparativ cu un sfânt, care a devenit nemuritor, s-a îndumnezeit. Dacă te duci în fața unui sfânt, de exemplu în fața Sfântului Gheorghe și spune: „Sfinte Mare Mucenice Gheorghe, ce minunat ai trăit! Te-ai îndumnezeit. Ai devenit nemuritor. Cât aș vrea și eu să-ți urmez! Cum mă poți ajuta?”, imediat te va inspira, imediat vei primi răspuns.

Dacă omul ajunge la conștientizarea ființei sale mărginite, create de Dumnezeu, și dacă mai sesizează și ticăloșia lui – că orice om este păcătos –, atunci intră în starea vameșului din Evanghelie, care a fost ascultată de Dumnezeu imediat.

„Ca să se roage corect, omul trebuie să aibă o gândire corectă”

Și rugăciunea tâlharului a fost ascultată imediat de Dumnezeu. Cu toate că acela era un tâlhar, un criminal. De ce? Tâlharul de pe cruce s-a transpus în gândirea lui Dumnezeu, a gândit corect, dumnezeiește. Celălalt tâlhar Îl judeca pe Iisus: „Dacă erai Dumnezeu, făceai ceva și ne mântuiai și pe noi”. Dar tâlharul din dreapta îi spune: „Nu ți-e frică ție de Dumnezeu? Noi pe drept suntem condamnați, dar El?”. Deci tâlharul din dreapta a intrat în gândirea lui Dumnezeu și atunci Dumnezeu imediat l-a ascultat, după ce I s-a rugat: „Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”. Imediat l-a luat în Împărăția Lui, imediat i-a răspuns: „Astăzi vei fi cu Mine în Rai”.

Deci omul, ca să se roage corect, mai întâi trebuie să aibă o gândire corectă. Să renunțe la gândirea lui și să se unească cu gândirea și voința lui Dumnezeu. Aceasta este o condiție capitală. Dacă n-a făcut lucrul acesta și rămâne în egoismul lui, atunci rugăciunea sa este o formalitate și o jignire adusă lui Dumnezeu. De fapt, tu te rogi lui Dumnezeu, dar, în același timp, rămâi în egoismul tău, separat de El, numai prin voia ta, și astfel continui a fi un alt centru vis-à-vis de Hristos, de hristocentrismul ortodox. Faci rugăciune de ochii oamenilor.

Biserica nu se conduce după minuni. Biserica îndumnezeiește pe om fără minuni. Nu avem nevoie de minuni. Minunea este o manifestare de excepție și Dumnezeu o săvârșește atunci când crede El că e necesar. În timpul vieții Sale pământești a făcut minuni din anumite motive. N-a făcut minuni când i-au cerut cărturarii și fariseii, că n-avea sens. Când era pe cruce, răcneau la El: „Coboară-Te de pe cruce, dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, și vom crede în Tine”. Nu era cazul să coboare de pe cruce, pentru o gândire omenească incorectă, pentru spusa lor. Fiind că și dacă cobora, ei tot nu credeau în El.

 

Prima icoană a lui Iisus care a apărut încă din timpul vieţii Sale!

Prima icoană a lui Iisus care a apărut încă din timpul vieţii Sale! Mare putere are! Rugăciune specială la Chipul nefăcut de mână al Domnului Nostru Iisus Hristos

Prima icoană a lui Hristos ar fi apărut încă din timpul vieţii Sale

În tradiţia ortodoxă, icoana nu este doar un element deco­rativ bisericesc sau un obiect util pentru celebrarea slujbelor: ne rugăm în faţa ei, o sărutăm, o considerăm un obiect sfânt.

Potrivit unei istorioare, prima icoană a lui Hristos ar fi apărut încă din timpul vieţii Sale. Fiind bolnav de lepră, regele Abgar al Edesei şi-a trimis un slujitor la Mântuitorul pentru a-L ruga să vină să-l vindece. În cazul în care Hristos nu ar fi putut să vină, slujitorul trebuia să-I facă portretul, la porunca lui Abgar, şi să i-l aducă (slujitorul respectiv fiind pictor). Pri­mind mesajul regelui, Hristos a luat o bucată de pânză albă curată, S-a spălat cu apă pe faţă şi S-a şters apoi cu bucata de pânză pe care au rămas impregnate trăsăturile Sfintei Sale Feţe. Veacuri întregi, această reprezentare a lui Hristos nefăcută de mână omenească s-a păstrat la Edesa, fiind menţionată de Evagri Ponticul în Istoria bisericească (în veacul al VI-lea), de Sfântul Ioan Damaschin (în veacul al VII-lea) şi de Sfinţii Pă­rinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic. În 944, icoana nefăcută de mână omenească a fost dusă cu fast la Constantinopol. În cinstea acestui eveniment, împăratul Constantin al VII-lea a alcătuit o slujbă şi a stabilit ziua de 16 august ca sărbătoare a Sfintei Feţe sau a Sfintei Mahrame a Domnului, care se săr­bătoreşte până în zilele noastre. În timpul jefuirii Constanti­nopolului de către cruciaţi în 1204, această mahramă s-ar fi pierdut, deoarece nu mai este menţionată deloc după aceea. Celebrul giulgiu de la Torino, tot nefăcut de mână omenească, nu este acelaşi lucru cu mahrama de la Edesa, iar originea lui este diferită: pe el este impregnat trupul lui Hristos zăcând în mormânt.

În afară de icoana nefăcută de mână omenească existau în vechime şi alte reprezentări ale lui Hristos. Eusebiu de Cezareea menţionează în veacul al IV-lea o statuie a lui Hristos ridicată de femeia care suferea de scurgerea sângelui, pe care o vindecase Hristos (Matei 9, 20-23). Acelaşi Eusebiu afirmă că ar fi văzut portrete ale lui Hristos şi ale Apostolilor Petru şi Pavel, făcute încă din timpul vieţii lor. Potrivit tradiţiei, prima icoană a Maicii Domnului se datorează Sfântului Evanghelist Luca, fapt menţionat de Teodor “anagnostul”, lector la Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol şi istoric din veacul al VI-lea.
***
Acatistul Chipului nefăcut de mână al Domnului Nostru Iisus Hristos sau al Sfintei Mahrame a Domnului
16 August

Troparul Sfintei Mahrame, glasul al 2-lea:

Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule. Că ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să mântuieşti din robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai zidit. Pentru aceasta cu mulţumire strigăm Ţie: Toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuieşti lumea.

Condacul 1

Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să-i izbăveşti de robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai zidit; pentru aceasta cu nădejde strigăm Ţie: Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Icosul 1

„Iisuse, Bunule Mântuitor”, se ruga Avgar, guvernatorul Edesei, „vino şi la mine şi vindecă-mi boala fără de leac de care sufăr de mulţi ani”. Asemenea şi noi, plini de lepra păcatului, strigăm către Domnul astfel:
Doamne al nostru, miluieşte-ne după mare mila Ta şi, după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegile noastre;
Doamne, Mântuitorul nostru, cu roua milostivirii Tale, spală-ne păcatele şi fărădelegile;
Doamne, întoarce-Ţi faţa Ta de la păcatele mele şi de fărădelegi ne curăţeşte;
Doamne, inimă curată întru noi zideşte şi cu duh drept ne înnoieşte;
Doamne, nu ne lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt să nu ni-L răpeşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 2-lea

Văzând dragostea şi credinţa lui Avgar, Doamne, i-ai scris lui: „Eşti fericit, Avgar, că nu M-ai văzut şi ai crezut. Eu îţi trimit pe ucenicul Meu, care te va vindeca şi-ţi va hărăzi viaţa veşnică, ţie şi celor împreună cu tine”. Trimite-ne şi nouă, Doamne, mila Ta, celor ce-Ţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Mintea nu pricepe cum Domnul, ştergându-Şi preacurata Sa Faţă, a lăsat întipărit pe mahramă chipul Său cel sfânt şi i l-a trimis lui Avgar, împlinindu-i dorinţa. Acesta a avut mare bucurie, privind şi sărutând Chipul lui Hristos. Şi noi, închinându-ne cu credinţă şi evlavie, ne rugăm:
Doamne, buzele noastre vei deschide şi gura noastră va vesti lauda Ta;
Doamne, redă-ne bucuria mântuirii şi Duh stăpânitor a avea;
Doamne, Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, dar iartă-ne, ca un Îndurător;
Doamne, Mântuitorul nostru, vezi necazurile sufletelor noastre şi vino în ajutor;
Doamne, auzi-ne, că din necazuri doar Tu ne izbăveşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 3-lea

Plin de puterea dragostei şi a bucuriei, Avgar s-a închinat chipului nefăcut al Mântuitorului lumii şi, căpătând vindecare, cu credinţă a strigat: „Hristoase Dumnezeule, cel ce se încrede în Tine nu se va ruşina în veac”; învaţă-ne şi pe noi să nădăjduim în mila Domnului şi să-Ţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având dragoste pentru neamul omenesc, prin ucenicul Tău ai chemat pe Avgar din bezna păcatului, luminându-i sufletul cu lumina adevărului Tău; cheamă-ne şi pe noi din adâncul păcatelor, ca şi noi, plângând, să-ţi strigăm aşa:
Doamne, dă-ne lacrimi de umilinţă ca, rugându-ne, să ne cureţi fărădelegile noastre;
Doamne, pătrunde-ne cu lumina dumnezeieştii cunoştinţe şi condu-ne spre Împărăţia Ta;
Doamne, dă-ne pricepere şi goneşte de la noi toate ispitele, şi pe calea mântuirii vom umbla;
Doamne, nu ne întoarce rugăciunea, auzi-ne şi cu frica Ta să ne întăreşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 4-lea

Viforul patimilor şi grijile vieţii ne tulbură, iar inima ne este cuprinsă de frica morţii, de aceea strigăm: Doamne, n-avem pe nimeni aici să ne ajute, scapă-ne, ca odinioară pe Avgar, şi fă ca împreună cu dânsul să-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 4-lea

„Auzind că iudeii Te urăsc şi vor să-Ţi facă rău, scria Avgar, Doamne, vino aici şi vei locui cu mine.” Şi noi, urmând dragostea lui, din adâncul căderii noastre, cu îndrăzneală Te rugăm, Hristoase, astfel:
Doamne, Dumnezeul nostru, intră în inima noastră şi rămâi pentru totdeauna cu noi, păcătoşii;
Doamne, Dumnezeul sufletelor noastre, vino şi ne uneşte pe vecie cu Tine pe noi, ticăloşii;
Doamne, Doamne, de Tine se lipesc sufletele noastre, umple-ne inima de bucurie;
Doamne, auzi rugăciunea noastră şi nu ne părăsi în a credinţei noastre sărăcie;
Doamne, caută spre noi cu mila Ta, inimile să ni le veseleşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 5-lea

„Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!”, au cântat pruncii evreilor, întâmpinând pe Domnul în Ierusalim; şi noi, acum, deschizând uşile noastre, Celui ce vine la noi, cu umilinţă Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Ce minunate cuvinte ai spus, Doamne, celor în necazuri: „Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în Dumnezeu, credeţi în Mine, şi veţi moşteni Împărăţia gătită vouă de la întemeierea lumii”. Noi însă, gândind la fărădelegile noastre, Te rugăm, Bunule, luminează ochii minţii noastre, ca să nu adormim în somnul morţii, ci treji să-ţi strigăm:
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, credem în Tine, ajută necredinţei noastre;
Doamne, Împărate Preaputernic, trimite-ne tăria credinţei şi deplină încredere;
Doamne, Cel ce ai scos pe Israel din robia lui Faraon, arată-ne calea şi adevărul Tău;
Doamne, nu cu mânia Ta să ne cerţi şi nu ne părăsi în păcatele noastre;
Doamne, rugăciunile bolnavilor Te rugăm din suflet să le primeşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 6-lea

Nu îndrăznim, Doamne, să ne uităm la chipul Tău, căci suntem ticăloşi şi nevrednici; ci, ca vameşul suspinând, ne rugăm: Curăţeşte-ne pe noi, păcătoşii, izbăveşte-ne de făţărnicia fariseică şi învaţă-ne cu inimă curată să cântăm milostivirii Tale: Aliluia!

Icosul al 6-lea

În necazuri, Mântuitorule, ne-ai strălucit mângâietoarele Tale cuvinte pe care le-ai spus: „Nu vă voi lăsa orfani, ci voi veni la voi”. De aceea şi noi, ieşind din bezna deznădejdii, nădăjduim în iubirea Ta de oameni şi ne rugăm aşa:
Doamne, Doamne, ni se topesc sufletele de durere, înţelepţeşte-ne şi poruncile Tale vom păzi;
Doamne, Doamne, Adăpostul nostru, în necazuri nu ne părăsi;
Doamne al nostru, Doamne, nevinovat fiind, ai fost socotit de cei răi, izbăveşte-ne de cei ce ne prigonesc;
Doamne al nostru, Doamne, iartă-ne şi ne primeşte, ca pe fiul cel rătăcit, în braţele Tale când ne pocăim;
Doamne al meu, Doamne, din necazul de acum Te rog să ne mântuieşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 7-lea

Minunile Tale ni le-ai arătat, în preacuratul Tău chip, căci prin El ai dăruit mângâiere tuturor pământenilor, învăţându-i ca în toate necazurile şi împrejurările vieţii să alerge la milostivirea Ta şi cu dragoste să-Ţi cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Purtând trupuri, suntem întinaţi de mulţimea faptelor cele rele, ne înfioară înfricoşătoarea zi a Judecăţii şi Te rugăm: uşile pocăinţei deschide-le nouă, Dătătorule de viaţă, ca să-Ţi strigăm cu David:
Doamne, auzi rugăciunea noastră şi îndură-Te de noi;
Doamne, ai Tăi suntem, înţelepţeşte-ne ca să venim să Te cinstim pe Tine;
Doamne, Dumnezeule, Păstorul nostru, rătăcim ca oaia cea pierdută, caută-ne şi ne mântuieşte;
Doamne, nu-Ţi întoarce faţa Ta de la noi, pleacă-ţi urechea, auzi-ne şi ne miluieşte;
Doamne, îndură-Te şi vindecă sufletele noastre că am greşit Ţie, căci iubitor de oameni eşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 8-lea

De ziua cea înfricoşătoare a venirii Tale ne temem, Hristoase, ne cutremurăm şi ne înfiorăm noi, cei plini de păcate, dar Tu, mai înainte de sfârşit întoarce-ne, Mântuitorule, şi ne mântuieşte pe noi, cei ce-Ţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Iubire ai, o, Iisuse, spre lumea căzută şi ai dăruit chipul Tău cel sfânt, zicând duios tuturor celor în necazuri şi în supărări: „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi odihni pe voi”. De aceea şi noi, cei căzuţi, cu îndrăzneală Te rugăm, Hristoase, zicând acestea:
Doamne, Păzitorul nostru, fereşte-ne de vrăjmaşii care ne fac supărare;
Doamne, Mântuitorul nostru, scapă-ne, căci ne afundăm în ispite ca-n mare;
Doamne, Cel ce locuieşti întru cele înalte şi spre cei smeriţi priveşti, caută spre noi şi ne mântuieşte;
Doamne, să nu se tulbure inimile noastre, ci să mărturisim că în numele Tău nădăjduim;
Doamne, Doctorul cel mare, credem că orice boală poţi să lecuieşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 9-lea

Veniţi cu dragoste şi frică, toate neamurile, să ne închinăm preacuratului chip al Mântuitorului lumii, Cel ce ne-a izbăvit de robia vrăjmaşului, Biruitorul morţii şi al iadului, şi cu mulţumire să-I cântăm cântare îngerească: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Fiind atinşi de lepra păcatului, nu ne pricepem cum să Te slăvim mai bine, o, Milostive Stăpâne; mărturisim cu toată inima că eşti cu adevărat Fiul Dumnezeului Celui viu, cu umilinţă privim chipul Tău cel sfânt, zicând acestea:
Doamne Iisuse, bucuria noastră, dă-ne să ne bucurăm de milostivirea Ta;
Doamne, Mântuitorul nostru cel bun, mântuieşte pe robii Tăi de toată necredinţa şi fărădelegea;
Doamne, Mântuitorule, Tu eşti scăparea noastră, la cine vom merge;
Doamne, Îndurate, nimiceşte cu harul Tău mânia inimilor noastre;
Doamne al nostru, Curăţie sfântă, curăţeşte-ne inimile şi minţile de rele;
Doamne, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină, luminează-ne pe noi, cei împresuraţi de grijile pământeşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 10-lea

Doamne, Mântuitorul nostru Cel milostiv, ridică-ne sufletele cele căzute în fapte de ruşine şi trupurile noastre slăbănogite de boli, ca oarecând pe slăbănogul de la scăldătoarea oilor, şi îndreptează-ne pe calea mântuirii, ca să-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împărate, veşnice Mângâietor, Hristoase adevărate, curăţă-ne de toată întinăciunea, precum ai curăţit pe cei zece leproşi, şi vindecă-ne, precum ai vindecat sufletul cel iubitor de arginţi al lui Zaheu vameşul, ca să-Ţi cântăm Ţie astfel:
Doamne al nostru, Doctorul sufletelor şi al trupurilor, tămăduieşte-ne rănile sufletelor noastre;
Doamne, Cel ce ai purtat neputinţele şi suferinţele noastre, vindecă-ne bolile trupurilor noastre;
Doamne Iisuse, Ajutorul nostru, ajută-ne, că ni se stinge sufletul de atâta tristeţe;
Doamne, Cel ce ai deschis ochii orbului, dă-ne să vedem a Ta răbdare şi blândeţe;
Doamne, Îndelung-răbdătorule, sufletele noastre de toată nenorocirea Te rugăm să le mântuieşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 11-lea

Cântare de umilinţă aducându-Ţi, cu inimă zdrobită Te rugăm: nu ne trece cu vederea, Preabunule Doamne, nu-Ţi întoarce faţa Ta de la păcatele noastre, auzi-ne, căci şi în necazurile noastre Îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Hristoase, Lumina cea adevărată Care luminezi pe tot omul ce vine în lume, ia aminte la rugăciunea nevrednicilor Tăi robi şi îndreptează viaţa noastră după poruncile Tale, sfinţeşte-ne sufletele ca să-Ţi aducem rugăciunea aceasta:
Doamne Iisuse Hristoase, Lumina lumii, luminează-ne cu strălucirea Ta;
Doamne, Izvorul vieţii, dă-ne viaţă veşnică şi ne întăreşte în legea Ta;
Doamne Iisuse Hristoase, Soarele dreptăţii, cu dreptatea Ta străluceşte mintea noastră;
Doamne, povăţuitorul lumii, învaţă-ne să Te iubim din suflet şi să facem voia Ta;
Doamne, Cel ce ai dat vedere orbilor, deschide-ne uşile pocăinţei şi de păcatele mele să ne curăţeşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 12-lea

Atotputernice Doamne, cu harul Tău, întăreşte-ne inimile în credinţă, nădejde şi dragoste, ca întru adâncă pocăinţă şi împlinirea poruncilor Tale să ne învrednicim de Împărăţia Ta, unde cu cetele sfinţilor îngeri să-Ţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Doamne, Păstorul cel Bun, Tu ai zis: „Mă duc să vă gătesc loc… şi iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu”. Ştiind această frumoasă făgăduinţă, îndrăznim şi noi, cei cufundaţi în întristări, să ne apropiem şi să ne rugăm aşa:
Doamne al nostru, Mântuitorule, mântuieşte-ne pe noi, cei ce pierim;
Doamne, depărtează norii necredinţei, zavistiei şi duşmăniei, căci Duhul Tău cel bun Îl cerem;
Doamne, mângâierea sufletelor noastre, scapă-ne de supărare;
Doamne, scapă-ne din necaz şi din boală şi redă-ne înviorare;
Doamne, Împărate Preaputernic, întru Împărăţia Ta să ne pomeneşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul al 13-lea

Mântuitorul nostru cel milostiv, caută spre robii Tăi, care ne afundăm în marea încercărilor şi a necazurilor, şi precum oarecând pe Petru cel care se îneca L-ai izbăvit, scapă-ne şi pe noi cu harul Tău cel sfânt, sfinţeşte-ne sufletele şi ne întăreşte pe calea mântuirii, ca, având inimi şi buze curate, cu dragoste să-Ţi cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori.)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: „Iisuse, Bunule Mântuitor”, se ruga Avgar…, Condacul 1: Preacuratului Tău chip ne închinăm…,

Icosul 1

„Iisuse, Bunule Mântuitor”, se ruga Avgar, guvernatorul Edesei, „vino şi la mine şi vindecă-mi boala fără de leac de care sufăr de mulţi ani”. Asemenea şi noi, plini de lepra păcatului, strigăm către Domnul astfel:
Doamne al nostru, miluieşte-ne după mare mila Ta şi, după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegile noastre;
Doamne, Mântuitorul nostru, cu roua milostivirii Tale, spală-ne păcatele şi fărădelegile;
Doamne, întoarce-Ţi faţa Ta de la păcatele mele şi de fărădelegi ne curăţeşte;
Doamne, inimă curată întru noi zideşte şi cu duh drept ne înnoieşte;
Doamne, nu ne lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt să nu ni-L răpeşti;
Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

Condacul 1

Preacuratului Tău chip ne închinăm, Bunule, cerând iertare greşelilor noastre, Hristoase Dumnezeule, că de voie ai binevoit a Te sui cu trupul pe Cruce, ca să-i izbăveşti de robia vrăjmaşului pe cei pe care i-ai zidit; pentru aceasta cu nădejde strigăm Ţie: Doamne, Mântuitorul nostru, vino şi vindecă-ne durerile fără de leac, cele sufleteşti şi trupeşti!

şi această

Rugăciune

O, Preabunule, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, cândva, sfânta Ta faţă, chipul omenesc, ai spălat-o cu apă şi ai şters-o cu mahramă, pe care minunat s-a închipuit chipul Tău, şi l-ai trimis lui Avgar, guvernatorul Edesei, spre vindecarea bolii lui, pentru că aşa ai binevoit Tu. Iată, şi noi, păcătoşii robii Tăi, cuprinşi de neputinţe trupeşti şi sufleteşti, căutăm faţa Ta, Doamne, şi cu David întru umilinţă strigăm: Nu-Ţi întoarce faţa Ta, Doamne, de la noi, ci abate-Ţi mânia Ta de la noi, robii Tăi. Fii-ne ajutor, nu ne respinge şi nu ne părăsi. Atotmilostive Doamne, Mântuitorul nostru, întipăreşte-Te în sufletele noastre ca, trăind în sfinţenie şi dreptate, să-Ţi fim fii şi moştenitori Împărăţiei Tale celei fără de început şi neîncetat să Te slăvim în vecii nesfârşiţi. Amin.

 

Singura metodă sigură de prelungire a vieţii! Și tu o poți pune în aplicare!

Regula de bază pentru o viață sănătoasă ar fi – nu cumpătarea, așa cum am tot auzit -, ci abstinența alimentară. Prof. dr. Dafin Mureșanu susține că bolile au ca principală origine excesul culinar. „Fiindcă organismul uman are mai multe resurse de a gestiona problema aportului redus de calorii și nutrienți, decât de a gestiona excesul. Bolile ni se trag de la excesul de alimentație. Avem dovezi foarte clare și studii științifice în acest sens (…) Da, postul nu este periculos. Mii de studii dovedesc acest lucru. Regimul hipocaloric este într-adevăr o resursă terapeutică foarte bine studiată și postul care nu este înfometare, pentru că postul generează satisfacția pe care o obții din a te abține de la alimentație” a explicat preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

Tratamentul prin înfometare al unor patologii foarte greu de controlat a fost inițiat, pentru prima dată, în Rusia, la începutul secolului XX, într-o clinică de la Goriacinsk de medicul Iuri Nicolaev.

Apoi, în anii ’60-’70, la Spitalul Korsakov din Moscova, a fost aplicat cu foarte mult succes și la bolnavii cu depresii puternice, care nu mai răspundeau la niciun fel de tratament. Apoi, „în Germania există o clinică sofisticată specializată în tratamentul prin înfometare controlată, clinica Buchinger. Pentru această clinică, statul german rambursează serviciile medicale pentru cei care fac terapie prin înfometare. Este foarte important pentru că este o terapie de comutare”, a continuat prof. dr. Dafin Mureşanu.

Consumerismul, un lanț vicios

Specialistul a explicat că nevoia aceasta de a consuma în exces este, de fapt, un lanț vicios în care se învârte societatea modernă.

„Această tendință izvorăște dintr-o proiecție iluzorie asupra vieții. Noi, de fapt, creștem acest consum, muncim ca să câștigăm bani, ca să avem multe lucruri, în speranța că vom trăi mai bine. Este conceptul împingerii continue a țintei. Trăim întotdeauna așteptând weekend-ul, trăim așteptând concediul și repetăm, an de an, și în fiecare zi, același lucru: ne pregătim pentru a trăi! Astăzi muncim mai mult, ca mâine să trăim mai bine și uităm momentul”.

Dafin Mureșanu spune că, de fapt, ar trebui să ne resetăm organismul și să ne trăim viața în momentul prezent. „Prin înfometare controlată se obţine un grafic de consum al resurselor interne care nu sunt alocate biologic corespunzător. Şi anume, în primele 24 de ore, doar cu apă, consumi glucide. Apoi, timp îndelungat până la 2-3 săptămâni, consumi rezervele de lipide, 96 la sută din consumul de energie în post se bazează pe lipide, deci pierzi lipidele şi doar 4 la sută se bazează pe pierderea capitalului de proteine. Atenție! Totul până când se ajunge într-un punct critic care nu trebuie depăşit. Acel punct critic este destul de individual şi, pentru specia umană, nu trebuie să depășească 40 de zile”.

Recomandată bolnavilor de cancer

Postul și regimul hipocaloric sunt benefice, de asemenea, pentru bolnavii cu afecțiune grave. Spre exemplu, cei cu cancer, unde ajută, practic, chimioterapia. „Prin înfometare se produce o resetare a organismului, care îţi dă un nou profil. (…) Celula tumorală nu se poate adapta la regimul hipocaloric, înfometării. (…) S-a observat că toleranţa pacientului este mult mai bună la chimioterapie în regim hipocaloric sau post. Ştiinţa ne arată că pinguinul poate să reziste fără mâncare 100 de zile, ursul hibernează, nu mănâncă, şi se trezește primăvara plin de vitalitate. Omul după post este mult mai viguros, capacitatea de reacţie mult mai bună. (…) Putem ajunge să scriem pe pâine sau pe pachetele cu carne un mesaj de genul celui de pe pachetele de țigări: „Ai grijă! dacă mănânci prea mult, ai putea avea probleme de sănătate!”. Ce-i drept, înfometarea și postul sunt și un exercițiu de voinţă.”, a conchis prof.

 

Tratamente naturiste de la Părintele Arsenie Boca

 

Bolile încep de la suflet şi nu de la corp. Suferinţa începe de sus, de la minte, de la concepţia despre lume, de la dezechilibrul mintal în care rătăcim. Aşa spunea Părintele Arsenie Boca.

„Mă, cine-i îngust la minte nu are leac nicăieri”

Parcă toate lucrurile unui om seamănă cu stăpânul lor – obişnuia să spună părintele Arsenie Boca. Sfaturile sale privitoare la boli au fost şi rămân astăzi la fel de autentice ca atunci când le-a dăruit ca un medicament celor care veneau la el pentru vindecare. Cuvintele părintele Arsenie Boca erau vii şi aveau în ele însele un suflu tămăduitor. Privirea şi sfaturile lui deschideau inima, luminau ochii minţii şi aduceau pacea unei înţelegeri profundă cu privire la cine suntem şi ce avem de făcut în viaţă.

Paralizia loveşte pe cei nesătui de avere. Arsenie Boca reuşea să pătrundă cu înţelegerea sa duhovnicească insuflată de Duhul Sfânt cele mai ascunse cauze ale bolilor trupeşti. Paralizia o vedea ca pe o consecinţă provocată de dorinţa de îmbogăţire peste măsură. Această patimă poate fi moştenită din familie, şi cel afectat are mult de luptat pentru a o birui.

Cancerul îi atinge pe cei care nu postesc niciodată. Mai mult ca orice altă boală, cancerul nu are leac şi apare fără nici o explicaţie medicală plauzibilă. De aceea părintele Arsenie Boca spunea despre cancer că este ca o „frână pedepsitoare a desfrânării stomacului. Se vede că prin el se pedepseşte lăcomia mâncărilor şi obârşia desfrânării.”

Fumatul duce în timp nu doar la îmbolnăvirea plămânilor, ci mai ales la slăbirea capacităţii mintale, încât nici credinţa nu o mai vezi atât de curat.

Bătrâneţea este ca un cavou ajutător. Părintele Arsenie Boca îi îndemna pe cei vârstnici să nu cârtească la necazuri, pentru că aceasta este o vreme de cercetare a lui Dumnezeu. Vârsta înaintată este grea, dar cel care rabdă cu blândeţe, multă pace va dobândi şi multă răsplată de la Dumnezeu.

Sfaturi pentru bolnavi de la Arsenie Boca

Părintele ştia medicină şi avea sfaturi chiar şi pentru cele mai actuale probleme pretextate de femei. De pildă, spunea că şi părul trebuie să se hrănească şi când ne cade părul este bine să facem gălbenuş de ou cu ulei de ricin şi să ne spălăm capul şi să-l clătim cu oţet de mere.

– Dacă împiedici un guturai prin medicamente îl transformi în alte primejdii. Lasă fazele obişnuite ale bolii să treacă natural, pentru că ele sunt cel mai bun leac. Fereşte-ţi capul de frig şi ajunge.

– Faceţi semnul sfintei cruci pe tot ce mâncaţi: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, pâine. De ar fi dat chiar şi cu otravă, Sfânta Cruce anulează tot ce este otrăvit.

– Cei bolnavi să ţină regimul bolii în loc de post.

– Transpiraţia abundentă e din cauză că nu ne funcţionează bine rinichii.

Tratamente naturiste părintele Arsenie Boca

– Cei bolnavi de plămâni să se trateze cu hrean plămădit în miere de albine: „Cel ce a făcut cerul şi pământul e în stare să lipească o piele ruptă”.

– O femeie avea pietre la fiere şi părintele Arsenie Boca i-a zis să nu meargă la operaţie, ci să facă ce-i spune el: să facă un ceai de limba cerbului cu coajă de portocală, neîndulcit, pe care să-l bea în loc de apă vreo 2-3 luni. Ceaiul acesta zdrobeşte pietrele pe cale naturală şi le transformă în nisip.

– O altă femeie în vârstă a venit odată la părintele Arsenie Boca pentru o boală de ochi. Avea cataractă şi părintele i-a zis că dacă va merge la operaţie va rămâne oarbă. Apoi i-a recomandat un tratament cu sevă de viţă de vie: „Primăvara să pui o sticluţă la viţa de vie şi din seva pe care o aduni în sticluţă, să iei câteva picături cu pipeta şi să-ţi pui în ochi şi nu o să mai ai nevoie de operaţie”.

 

Fructul sacru: previne cancerul, tratează diabetul, stimulează sistemul imunitar!

Mango are un gust atat de bun incat oamenii uita ca acest fruct este si sanatos! Descoperiti cum ne poate ajuta „regele fructelor”, plus cateva aspecte fascinante precum si cateva avertismente si preocupari cu privire la consumul acestui fruct.

Beneficii pentru sanatate:

1. Previne cancerul:

Cercetarile au aratat faptul ca fructele de mango contin compusi antioxidanti care protejeaza impotriva cancerelor de colon, de san, leucemie si cancer de prostata. Acesti compusi includ quercetina, izoquercitrina, astragalina, fisetina, acidul galic si galatul de metil, precum si foarte multe enzime.

2. Scade nivelul de colesterol:

Nivelurile ridicate de fibre, pectina si vitamina C ajuta la scaderea nivelului de colesterol, in special lipoproteine de densitate joasa, LDL (chestia rea)

3. Curata pielea:

In cazul pielii, fructul poate fi folosit atat intern cat si extern. Mango curata porii infundati, astupati si contribuie la eliminarea cosurilor.

4. Sanatatea ochilor:

O cana plina cu felii de mango furnizeaza 25% din valoarea zilnica necesara de vitamina A, care promoveaza o vedere buna si previne fenomenul de orbire pe timpul noptii precum si ochii uscati.

5. Alcalinizeaza intregul organism:

Acidul tartric, acidul malic si o urma de acid citric identificate in fructe ajuta la mentinerea rezervei alcaline din organism.

6. Ajuta in diabet:

Frunzele de mango contribuie la normalizarea nivelului de insulina din sange. Remediul traditional, preparat acasa, implica fierberea frunzelor in apa, lasarea lor in lichid peste noapte si ulterior consumul decoctului filtrat a doua zi dimineata. Fructele de mango au, de asemenea, un indice glicemic relativ scazut (41-60), astfel incat cantitati moderate nu vor determina cresterea nivelului de zahar.

7. Imbunatateste digestia:

Papaia nu sunt singurele fructe care contin enzime necesare pentru a descompune proteinele. Exista mai multe fructe, inclusiv mango, care au aceasta calitate sanatoasa. Fibrele din mango ajuta, de asemenea, digestia si eliminarea.

8. Remediu pentru accident vascular cerebral cauzat de caldura

Prepararea sucului din fructele de mango verde si amestecarea cu apa si un indulcitor (daca doriti) contribuie la racorirea organismului si previne pericolele pentru acesta. Din punct de vedere ayurvedic, motivul pentru care oamenii, de multe ori, sunt franti de oboseala atunci cand viziteaza climatele ecuatoriale se datoreaza „energiei solare” puternice care arde corpul, in special muschii. Rinichii devin supraincarcati cu toxine in acest proces.

9. Stimuleaza sistemul imunitar

Cantitatile generoase de vitamina C si vitamina A continute in mango, plus 25 de tipuri diferite de carotenoizi ne mentin sistemul imunitar sanatos si puternic.

Diverse:

Potrivit unora, mango sunt consumate in stare proaspata mult mai mult decat orice alt fruct din lume.

Din punct de vedere biologic, este considerat o ruda apropiata altor plante cu flori, precum fi caju si fistic.

In India, unde acestea sunt cel mai intens cultivate si consumate, mango sunt cunoscute ca „safeda”.

Exista peste 1000 de soiuri diferite de mango.

Cum sa pregatiti o fantezie cu mango crud

1. Tine-ti mango si taiati-l de fiecare parte a semintei centrale. Veti obtine doua mari „jumatati” plus samburele din interior.

2. Puneti fiecare jumatate pe tocator cu coaja in jos si taiati pulpa fructului intr-un model format din linii orizontale si verticale, avand grija sa nu strapungeti coaja.

3. Apoi inversati intreaga jumatate prin scoaterea in afara a cuburilor asa cum este prezentat in fotografia de mai sus.

Mango pentru piele:

Uz extern:

Introduceti fructul de mango in blender si aplicati pe fata pasta rezultata. Este rapid si usor. Mango contin beta-caroten, care este transformat de organism in vitamina A. Aceasta si vitamina C sunt cruciale pentru procesul de auto-reparare a pielii.

Uz intern:

Cand sunt consumate, mango ajuta la rezolvarea tuturor problemelor pielii, inclusiv cosuri. Scoateti samburele din mango verde. De asemenra, trebuie sa stiti ca puteti manca acest sambure crud sau fiert.

Maimutele stiu ceva ce noi nu stim?

Maimutele aleg sa manance samburele unui mango verde. Vindecatorii ayurvedici sugereaza ca samburele este cel care furnizeaza maimutelor energie, rezistenta si putere sa sara in copaci.

Precautii:

Daca aveti o alergie la latex, este posibil sa reactionati specific si la mango si, in special, in cazul fructului de mango verde. Aceasta reactie se dezvolta din cauza acidului anacardic

Coaja de mango si sucul contin urushiol, o substanta chimica in otrava de iedera si cea de otetar care pot provoca o reactie alergica la persoanele sensibile.

Mango sunt maturate, coapte de unii negustori folosind carbura de calciu, care poate provoca probleme grave de sanatate (un motiv in plus de a cumpara fructele ecologice). Daca aveti mango obisnuite, spalati-le temeinic inainte de a le consuma sau tineti-le in apa peste noapte.

https://au-quiz.buzz/36657358560705715/ Ce se întâmplă dacă ai o șansă de un milion de lire? Poate vrei să știi cât de puternic ești și câți bani poți câștiga. Vino și participă! ! !