ianuarie 29, 2023
"Corpul uman nu este un lucru sau o substanță, ci o creație continuă. Organismul uman este un sistem energetic, care nu este niciodată o structură completă, niciodata statică; se afla intr-o auto-construcție și auto-distrugere interioara perpetua; distrugem, în scopul de a crea ceva nou "
"Corpul uman nu este un lucru sau o substanță, ci o creație continuă. Organismul uman este un sistem energetic, care nu este niciodată o structură completă, niciodata statică; se afla intr-o auto-construcție și auto-distrugere interioara perpetua; distrugem, în scopul de a crea ceva nou ".
Corpul fizic este ultimul nivel al sistemului uman pe care o energie dezechilibrata il prezinta sub forma unei boli. Aceasta energie este o energie subtila, o forță de viață, care recreează și restabilește componentele celulare ale sistemelor vii.
În vederea unei mai bune și adevărate griji fata de noi înșine și de bunăstarea noastră, avem nevoie sa ne schimba modul în care ne vom vizualiza trupurile, și este nevoie de asemenea să realizam că organismul uman este cu mult mai mult decât doar un corp fizic. Acesta este un sistem de diferite niveluri și dimensiuni de energie subtila, care sunt interconectate și interdependente.
Fiind ființe umane multidimensionale, se emana anumite energii in interiorul, la intrarea și ieșirea din corpul nostru fizic. Menținerea fluiditatii si echilibrului acestor energii este cheia pentru bunăstarea noastră.
Factorii care afectează fluxul de energie și de bunăstare a corpului uman
Conform medicinei de vest, ne vom îmbolnăvi atunci când suntem expuși la o bacterie infecțioasa, virusuri, alergeni, toxine chimice, atunci cand corpul nostru trece printr-o traumă, sau cand vom moșteni o genă anormală.
Departamentul de Sanatate si Servicii Umane recomandă următoarele orientări pentru prevenirea bolilor: manancatul inteligent, exercitatul în mod regulat, controale medicale periodice, participarea activa în gestionarea sănătatii noastre, adoptarea unui stil de viață sănătos, vaccinarea de rutină și de imunizare.
Aceste recomandări sunt îndreptate și limitate doar la dimensiunea fizică a corpurilor noastre, si se referă numai la aspectul fizic al sănătății și bunăstarii noastre.
În plus, există și alți factori care nu sunt recunoscuti de medicina occidentală, care influențează capacitatea noastră de a fi sanatosi sau de a deveni bolnavi. Acestia includ constiinta, atitudinea și convingerile noastre, gândurile, emoții, relațiile noastre. Fluxul energiilor subtile din corpul nostru și echilibrul acestora sunt foarte afectate de acești factori.
Un dezechilibru în energiile noastre ar putea fi cauzat de ceva mental sau emoțional în origine. Mult timp înainte de a ne îmbolnăvim, ar putea exista un gând sau o emoție care nu a fost prelucrata în mod adecvat sau a ramas neexprimata. Acest lucru duce la o energie blocata undeva în sistemul nostru, care afectează modul de funcționare a corpului. Dezvoltam apoi o boală sau o dereglare.
Când suntem capabili să abordam în mod adecvat problemele noastre mentale sau emoționale, fluxul energiilor este liber și fără obstacole, și suntem într-o stare optimă și echilibrată a bunăstării.
Când avem probleme emotionale sau mentale, cum ar fi un gând sau o emoție ineficient exprimate, sau neexprimate, sau dacă vom rămâne în relații abuzive sau nefavorabile, sau ne vom afla în condiții de viață sau medii nesănătoase, va exista un dezechilibru sau o acumulare vibratii de energie negativa. Fluxul normal de energie este blocat. Acumularea acestei energii se manifesta in cele din urma ca o boală în corpul fizic.
Există 12 meridiane majore în organism:
- meridianul plamanilor
- meridianul intestinului gros
- meridianul splinei
- meridianul stomacului
- meridianul inimii
- meridianul intestinului subtire
- meridianul vezicii urinare
- meridianul rinichilor
- meridianul pericardului (circulatie / sex)
- meridianul triplu incalzitor
- meridianul ficatului
- meridianul vezicii biliare
Aceste meridiane majore ale organismului sunt responsabile pentru hranirea organului corespunzător, precum și a altor organe din jurul lor; le alimentează și le hrănesc cu energie. Fiecare meridian joacă un rol specific și esențial în sănătatea organelor. Un deficit, dar si un exces de energie meridiana sunt problematice și pot cauza deteriorarea sistemului de organe al acelui meridian.
Biorezonanta si medicina energetică
Materia urmează energia, atunci când energiile noastre sunt vibrante, asa este si corpul nostru. Energia este temelia invizibilă a celulelor organismului, organelor, țesuturilor și a oricarei alte parti a structurii fizice. Datorită progreselor în medicină energetică tehnologia este acum recunoscut pe scară largă în cadrul comunității științifice.
În scopul de a depăși boala și a menține sănătatea vibrantă, energiile corpului nu trebuie doar să fie în mișcare în mod liber, ci trebuie, de asemenea, să se mute în modele specifice și să fie în echilibru cu toate celelalte energii. Sistemul poate fi de multe ori dezechilibrat datorita eforturilor și presiunilor de zi cu zi de viață. Dezechilibrele energetice pot fi evaluate și restaurate folosind terapia prin biorezonanta.
Ce este biorezonanta?
Biorezonanta este o formă de medicină energetică. Fiecare substanță și fenomen biologic vibrează la o anumită frecvență (sau un set de frecvențe), care este, prin urmare, capabil să rezoneze cu alte frecvențe, aceasta luand forma unui câmp electromagnetic. Organismul ca întreg are o compoziție de frecvențe foarte complexa, care poate deveni distorsionată de interacțiunea cu toxicitatea. Toxicitatea constituie tot ceea ce este dăunător pentru câmpurile energetice ale corpului, cum ar fi stresul geopatic, electro - poluarea, metale grele, produsele chimice de mediu, alimente incompatibile, viruși, bacterii și paraziți.
Biorezonanta este o terapie complementara blândă și non-invaziva. Aceasta folosește o tehnologie sofisticată pentru a testa sistemul energetic, oferind informații rapide cu privire la dezechilibrele energetice, deficientele nutritionale, sensibilitatile alimentare, toxicitate și sensibilitate electrica. Oricare dintre acești factori pot contribui la probleme de sănătate. Biorezonanta funcționează cu câmpurile de energie ale organismului prin consolidarea oscilatiilor armonioase care ajută organismul să se reechilibreze și sa stimuleze procesul natural de vindecare.
Terapia biorezonanta este o terapie nedureroasa, care se ocupă cu cauzele ascunse ale bolilor prin evaluarea și apoi normalizarea dezechilibrelor energetice. Toata materia, indiferent dacă e vie sau inerta, rezonează la o frecvență electromagnetică speciala, inclusiv corpul uman. Substanțele toxice din organism, cum ar fi infecțiile, produsele chimice si metalele grele modifica modelul normal al corpului și corpul incepe sa se adapteze la noua frecventa, cauzand boli sau alte tulburări. Utilizarea de biorezonanta pentru a modifica și corecta modele de energie permite organismului sa revina natural la starea sa sanatoasa, care să permită oamenilor să se elibereze de vicii, alergii și durere.
S-ar părea că omul suferă din pricina hărțuirii obiective din partea altora, dar, de fapt, el este chinuit de propriile gânduri și simțăminte
S-ar părea că omul suferă din pricina hărțuirii obiective din partea altora, dar, de fapt, el este chinuit de propriile gânduri și simțăminte
Dacă ni s-ar fi oferit posibilitatea să vedem în ce stare se găsesc sufletele oamenilor, atunci cu siguranță, am fi văzut că ele se simt rănite. Toate se simt nedreptățite de către cineva, înșelate, umilite, ofensate. Poate că așa și este. Totul însă stă în percepția acestui fapt și în acea atitudine, pe care noi înșine ne-o construim față de evenimentele neplăcute.
Resentimentele vin întotdeauna din năruirea unor speranțe. Am sperat că vom fi înțeleși, ajutați, iertați, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Am presupus că altă persoană ne vine în întâmpinare, dar în loc să facă acest lucru, s-a întors cu răceală sau ne-a împins cu cruzime. Speranța s-a năruit și în locul ei a apărut supărarea.
Cât ar fi de regretabil, supărarea în sine îți provoacă suferință. S-ar părea că omul suferă din pricina hărțuirii obiective din partea altora, dar, de fapt, el este chinuit de propriile gânduri și simțăminte. După cum bine remarca sfântul Ignatie Bryanchaninov, omul suferă cel mai mult nu din cauza neplăcerilor întâmplate, ci din cauza retrăirii lor. Dezvoltând această idee, adăugăm că, retrăind insultele în sine, noi ne devorăm pe noi înșine.
A venit odată la un stareț un elev și a întrebat ce să facă cu supărările care îi apar din cauza atitudinii incorecte a altor oameni față de el. Starețul i-a dat următorul sfat: „De fiecare dată când te superi, pune în sân câte un cartof”. Elevul a ascultat sfatul și încet, încet s-au strâns atâția cartofi, încât au devenit grei, iar cu timpul au început să se strice. Atunci elevul s-a dus din nou la stareț și i-a zis: „Nu pot să mai duc cu mine această greutate împuțită”.
„Este neplăcut? – a întrebat starețul. – Cum îți permiți atunci să duci în sufletul tău supărările față de alți oameni?” Într-adevăr, supărarea – este acel lucru care se împute în interiorul nostru, ne chinuie sufletul cu o greutate de nesuportat și nu ne dă liniște.
Mai este un fenomen interesant. S-ar părea că supărările ne despart de oamenii care ne-au pricinuit răul. De fapt, fiecare supărare continuă să ne lege de acea nedreptate sau ofensă, pe care ne-a pricinuit-o cel ce ne-a rănit. Pentru că omul este liber în interior, el nu ascunde în inima sa răutățile – el este liber și împăcat – în timp ce acela care s-a subordonat răutăților, în interior este jenat, obosit, chinuit de amintirile triste, de impresiile și nedreptățile suferite. Cum poate un astfel de om să fie fericit?
Chiar și o mică greșeală a celui apropiat, suntem în stare să o umflăm până la dimensiuni nebănuite.
Supărarea se transformă adesea în ranchiună, în faptul că noi ne amintim ofensa mult timp și păstrăm un sentiment ostil față de cei care ne supără. După cum ne spunea preacuviosul Ioan Lestvichnik, ranchiuna este „rugina sufletului, viermii minții”. Rugina mănâncă, iar viermele roade – cum poate inima să fie liniștită în aceste condiții?
De aceea cea mai bună regulă poate fi – să nu lăsăm supărările să ne intre în inimă, să pășim peste propria supărare, să mergem mai departe în viață, devenind mai înțelepți, mai atenți, mai îngăduitori cu aproapele.
De ce să ne supărăm pe alții? Există câteva cauze evidente pe care dacă le știm putem, din timp, să neutralizăm supărările noastre.
În primul rând, noi așteptăm ca celălalt să ne ajute, să ne iasă în întâmpinare, cu alte cuvinte celălalt este obligat să ne slujească neapărat nouă și el să nu aibă alte griji, care să-l împiedice să ne acorde nouă întreaga atenție.
În al doilea rând, noi nu admitem ca cealaltă persoană să nu se abțină, să fie scoasă din sărite, să ne aducă pe noi într-o anumită situație, adică noi nu-i dăm dreptul să greșească.
A treia cauză a supărărilor noastre constă în aceea că noi așteptăm întotdeauna de la alții aceeași atitudine față de noi. Dacă aproapele nostru nu a făcut așa, cum am presupus noi mai înainte, atunci noi spunem că el nu a îndreptățit speranțele noastre, că acțiunile lui s-au dovedit neașteptate pentru noi. În relațiile cu apropiații este important să ne amintim că omul – este o ființă schimbătoare. De aceea, o persoană bună, în anumite momente, este capabilă să se piardă cu firea, să-și piardă bunătatea și dragostea (la fel și un om rău este capabil să se căiască și să se îndrepte).
Nu este greu de observat că toate cauzele menționate subliniază egoismul nostru și lipsa dorinței noastre de a te pune în locul aproapelui. Egoismul cere întotdeauna ca alții să ne slujească „e-ul”, ca „e-ul” nostru să primească de la alții numai foloase. Dacă am înțelege din timp că trebuințele noastre nu trebuie să stea în centrul vieții altor persoane și că nu ne-ar costa nimic să participăm la construirea vieții celor apropiați, să nu înghițim fără măsură numai ajutorul lor, atunci nu se vor mai nărui speranțele noastre nejustificate. Trebuie să schimbăm vectorul vieții de la egocentrism la sacrificiu și nu vor mai fi supărări.
Încă ceva. După cum am constatat, probleme cu aproapele nu are cel care nu se supără.
ianuarie 28, 2023
“N-am timp de biserică” – Adevărul este altul!
“N-am timp de biserică” – Adevărul este altul!
Dacă întrebăm oamenii de ce nu merg să se roage la sfintele biserici, ei în general ne răspund că «nu au timp», că «au mult de lucru». Dar să privim la vieţile acestor oameni care niciodată nu au timp, care muncesc din zori şi până în seară, punându-şi toată nădejdea numai în munca lor, şi să le comparăm cu vieţile celorlalţi oameni, care fac loc mai întâi rugăciunii în viaţa lor, fără să neglijeze în plan secund nici munca.
Vom vedea că aceştia din urmă nu sunt câtuşi de puţin oameni lipsiţi, iar ceea ce este şi mai important: aceştia sunt mult mai împliniţi şi mai mulţumiţi sufleteşte! Iată aici istoria a doi vecini, ambii croitori, dar care erau oameni foarte diferiţi în atitudinea pe care o aveau faţă de muncă şi de credinţă, şi de asemenea şi în privinţa îndestulării lor materiale şi a mulţumirii sufleteşti.
Unul dintre ei avea o familie numeroasă, iar celălalt nu era căsătorit. Primul avea obiceiul să meargă la biserică în fiecare dimineaţă ca să se roage, pe când burlacul nu mergea niciodată la biserică. Nu numai că cel cu familie numeroasă lucra şi mai puţin, având comenzi mai puţine, dar nici măcar nu era tot aşa de priceput la meserie ca celibatarul. Şi cu toate acestea, celui cu mulţi copii nu îi lipsea nimic, pe când acestuilalt îi lipseau toate.
Burlacul l-a întrebat pe familist cum face că are de toate, deşi lucrează mai puţin? Familistul cel credincios i-a răspuns atunci că se întîmpă aşa deoarece el, când se întoarce în fiecare dimineaţă de la biserică, găseşte pe drum aur pierdut de alţii. El l-a chemat pe burlac să vină şi el la biserică, spunându-i că astfel vor împărţi aurul pe care îl vor găsi la întoarcere, pe drum. Amândoi vecinii au început să meargă împreună regulat la sfânta biserică, şi nu a trecut mult până şi burlacul a început să o ducă bine şi să fie bucuros şi mulţumit.
Desigur, ei nu găseau nici un aur la întoarcere pe drum, dar veneau de la biserică cu o comoară mult mai de preţ: cu binecuvîntările Bisericii odihnind ca un tezaur mereu sporit în sufletele lor, mereu mai curăţite şi mai credincioase. Căci celor care caută mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui (Matei 6, 31), Dumnezeu le adaugă şi le sporeşte şi din belşug le sporeşte, cu toate cele de folos şi pentru trup, şi pentru suflet.
Sursa: Sfântul Nicolae Velimirovici – Proloagele de la Ohrida
Într-o zi au bătut la uşa chiliei mele doi tineri căsătoriţi. Mi-au adus un pomelnic şi mi-au cerut să le fac o rugăciune. Am intrat în vorbă cu ei şi, aşa cum mi-am statornicit eu o rânduială, i-am întrebat dacă merg la biserică. Şi atunci ei mi-au răspuns: „Nu suntem aşa de bătrâni ca să mergem la biserică”. Şi atunci am zis: „Doamne, înmulţeşte bătrânii!”.
Eu nu stau de vorbă la spovedit cu cineva care nu merge la biserică. Nu am ce vorbi. Ce să-i spun? Sunt unii care spun că nu au mai fost la biserică de ani de zile, sau că au fost anul trecut la Paşti. Celor care spun că au fost la Paşti le zic: „Ştii de ce e aşa multă lume la Paşti la biserică? Că sunt şi din cei ca tine, care merg numai o dată pe an la slujbă”. După aceea sunt unii care zic – când îl întreb dacă merge la biserică – „Da”. Şi m-am prins că unii nu merg la biserică la slujbă, ci intră în biserică şi aprind o lumânare. Şi acum îi întreb: „Dar la slujbă, stai la slujbă, cât stai la slujbă?” Şi zice: „Părinte, mă duc şi aprind o lumânare”. Şi zic eu: „Şi o pui să stea în locul tău şi ea stă de fapt în locul ei”.
Acelora care nu merg la biserică eu le spun ce înseamnă să nu mergi la biserică şi ce înseamnă să mergi la biserică. Şi anume, ce înseamnă să mergi la biserică?
Înseamnă să mergi în Cerul cel de pe pământ, înseamnă să-i închipuieşti pe Heruvimi, să aduci întreit sfântă cântare lui Dumnezeu, să cânţi împreună cu îngerii „Sfânt, Sfânt, Sfânt Domnul Savaot”, să aduci laudă lui Dumnezeu, să cinsteşti pe Maica Domnului, să cinsteşti pe sfinţi, înseamnă să asculţi cuvântul lui Dumnezeu, cuvântul Domnului nostru Iisus Hristos care e mai veşnic decât cerul şi pământul, înseamnă să primeşti binecuvântări de la sfintele slujbe prin mijlocire preoţească de la Însuşi Domnul Hristos.
Şi la urmă zic: Uite, toate acestea tu nu le primeşti, tu nu le ai, pentru că nu mergi la biserică, toate acestea le ocoleşti. Omul nu are conştiinţa că, de fapt, toate lucrurile acestea se întâmplă, ci zice că nu s-a dus la biserică şi atâta tot.
Nu se mai gândeşte ce înseamnă să te duci şi ce înseamnă să nu te duci la biserică. Şi eu le spun: două ore pentru Dumnezeu, pentru cineva care crede în Dumnezeu, nu e prea mult. Două ore pentru Dumnezeu, într-o săptămană, să stai înaintea lui Dumnezeu, să ai conştiinţa că acum eşti în faţa lui Dumnezeu.
