ianuarie 26, 2023

remedii homeopate ciclu mestrual feminin uman

 

CICLU MENSTRUAL

Actaea racemosa: agravare înainte şi în timpul ciclului menstrual: cefalee occipitală intensă, palpitaţii, dureri sub sânul stâng şi la nivelul zonei anexiale stângi.

Agaricus: senzaţia de greutate care apasă uterul în jos, resimţită după ciclu.

Alumina: agravare după ciclu (generală); ciclu neregulat, scăzut cantitativ, urinat de epuizare fizică şi psihică: leucoree înainte de ciclu. Ammonium carbonicum: agravare în timpul ciclului; diaree în prima zi de ciclu cu senzaţia de epuizare extremă; hemoroizi care sângerează la fiecare ciclu; coriză, în timpul ciclului.

Ammonium muriatic: agravare în timpul ciclului: dureri lombosacrate, diaree şi hemoroizi sângerânzi.

Avena sativa: cefalee cu senzaţia de arsură în vârful capului, resimţite în timpul ciclului.

Borax: leucoree abundentă, acidă, înainte de ciclu. Bovista: diaree înainte şi în timpul ciclului, leucoree abundentă acidă

după ciclu.

Cactus: agravare înainte de ciclu; palpitaţii violente însoţite de senzaţia de constricţie precordială. sau uterină. Caulophyllum: agravare înainte şi în timpul ciclului; cefalee şi artralgii

la nivelul micilor articulaţii.

Cedron: leucoree cinci-şase zile premestrual; ptialism postmenstrual;

convulsii revenind regulat în timpul ciclului. Chamomilla: iritabilitate, nervozitate înainte şi în timpul ciclului.

Chenopodium: agravare la suprimarea ciclului (vertij, dureri în unghiul

inferior scapular drept). 19

Cocculus: agravare în timpul ciclului; slăbiciune marcată, greţuri,

parestezii la nivelul extremităţilor; agravare la suprimarea ciclului


(cefalee, vertij).

Collinsonia: agravare la suprimarea menstruaţiei {cefalee, palpitaţii, dispnee).

Conjurn: prurit vulvar şi sîni angorjaţi dureroşi înainte de ciclu, leucoree înainte şi după ciclu.

Crotalus horridus: cefalee cu vărsături biliare în timpul ciclului. Cuprum mctallicum: agravare înainte şi în timpul ciclului: accese de epilepsie; crampe localizate sau generalizate, palpitaţii.

Cyclamen: ciclu neregulat, precedat şi însoţit de dureri abdominale; se întrerupe a doua zi; agravare la suprimarea ciclului (vertij, cefalee, tulburări de vedere).

Ferrum metallicum: flux menstrual intermitent însoţit de astenie extremă, precedat de cefalee, zgomote în urechi, bufeuri, urmat de prurit intens, hemoragii vicariante.

Glonoiu: agravare la întîrzierea sau suprimarea menstruaţiei: bufeuri şi senzaţia de pulsaţie în tot corpul pînă în yîrful degetelor.

Graphites: prurit vulvar înainte de ciclu: în timpul ciclului indispoziţie, greţuri, eructaţii, dureri gastrice ameliorate mîncînd; disfonie, rinoree: leucoree iritantă însoţită de prurit la nivelul coapselor înainte şi după ciclu.

Hydrasţis: leucoree continuă, abundenţă, iritantă, cu prurit vulvar, după ciclu.

Hyosciamus: agravare în timpul ciclului menstrual (manifestări spas- modice, însoţite de adinamie).

Kalium carbonicum: dureri colicative şi erupţii urţicariene înainte de ciclu. liachcsis: agravare înainte de ciclu, prin întîrzierea sau dispariţia mens- truaţiei; vertij; cefalee, bufeuri, senzaţia de sufocare; toate simptomele se ameliorează în timpul şi după menstruaţie.

Lithium carlbouicum: cefalee agravată după întreruperea sau după dispariţia ciclului menstrual.

Magnesia carbonica: agravare înainte şi în timpul ciclului (odonţalgie, rinoree).          *

Melilotus: cefalee congestiv», violenţă, facies roşu, pulsaţii ale carotidelor înainte de ciclu, ameliorate al apariţia fluxului menstrual sau prin epistaxis. Naja: durere crampoidă; la nivelul zonei anexiale stîngi; durere precordială cu caracter constrictiv agravată în timpul ciclului. Pulsatilla: agravare la pubertate (acnee); ciclu menstrual cu flux redus, precedat de frisoane; în timpul ciclului — senzaţie de presiune în abdomen, în spate, tristeţe, crize


de plîns, hemicranie; după ciclu — contracţii dureroase în regiunea anexialăstîngă; diaree — în timpul şi după ciclu. Sepia: dureri lombare deşirante în timpul ciclului; senzaţia de uscăciune a vaginului.

Silicea: constipaţie agravată înainte de ciclu, senzaţia de frig în tot corpul în timpul ciclului.

Sulîur: balonare şi constipaţie înaintea menstruaţiei; cînd fluxul menstrual este redus apar bufeuri.

Tarentula hispana: agravare în timpul ciclului: hiperestezie extremă a organelor genitale: uscăciune intolerabilă a mucoaselor; prurit vulvar violent; excitaţie sexuală.


Veratrum altram: senzaţie de frig, diaree, vărsături, transpiraţii reci în timpul menstruaţiei.

Zincum metallicum: tuse spastică epuizantă înainte şi în timpul ciclului; agitaţie, nervozitate extremă şi dureri lombare înainte de ciclu care dispar odată cu apariţia fluxului menstrual.


CURENŢI DE AER

Aconitum uapellus: nevralgii la nivelul feţei, hjperemie conjunctivală cu dureri oculare, fotofobie şi lăcrimare, disfonie, tuse spastică, colici abdominale, după trecere prin vînt rece şi uscat sau curenţi de aer rece. Allium cepa: coriză influenţată de vînt şi umiditate.

Arsenicum iodatum: rinoree apoasă, escoriantă, tuse uscată, agravată la vînt rece.

Arum triphyllum: rinoree excoriantă, disfonie, tuse agravată de vînt. Belladonna: cefalee, otalgie, nevralgii, rinoree agravate la curenţi de aer.

Călcarea pbosphorica: cefalee, nevralgii, tuse uscată agravate de vînt sau curenţi de aer.

Capsicum: dureri articulare după expunere la curenţi de aer. Caulophyllum: dureri reumatice la nivelul articulaţiilor mici, agravate de influenţa curenţilor de aer rece.

Causticum: pareză facială şi nevralgii influenţate de vînt rece şi uscat.

China: hipersensibilitate la cel mai mic curent de aer, care determină o acutizare a durerilor în cazul nevralgiilor dentare, faciale; strănuturi violenţe în salve, tuse.

 cefalee agravată la vînt şi curenţi de aer,

Euphrasia: lăcrimare, biperemie conjunctivală, dureri oculare, rinoree apoasă, tuse cu expectoraţie agravate la vînt.

Hepar sulfur: acutizarea unor supuraţii cronice sau declanşarea unor supuraţii acute influenţate de vînt şi curenţi de aer.

Hydrastis: cefalee, tuse, rinoree agravate la vînt uscat.



O poveste cutremurătoare despre un avort

 

O poveste cutremurătoare despre un avort

Ne vom referi aici la o întâmplare realmente zguduitoare, înregistrată pe două benzi de magnetofon.

Este vorba de două descoperiri „duhovnicesti” – una profetică, a fericitului părinte Ghervasie Paraschevopoulos (+1964 Patra), iar cealaltă, a binecunoscutei Maria din Patra, care era stăpânită de demoni. Vom relata cât mai succint drama Mariei, care s-a întâmplat cu mult timp în urmă.

Mama ei, care avea mai multi copii, după ce a născut-o pe Maria, a facut 7 avorturi; iar o cunostintă de-a ei, femeie evlavioasă, după o lungă discutie referitoare la această temă, a convins-o să meargă la părintele Ghervasie care, în problemele de căsătorie – nastere de prunci, era cu adevărat un duhovnic ortodox. Insă acea nefericită mamă n-a arătat pocăintă si smereme. Dimpotrivă, se justifica tot timpul cu argumente „puternice” în fata duhovnicului. Atunci, bătrânul preot i-a zis mâhnit: „Pentru acest păcat al tău, pe care îl justifici fără pocăintă adevărată, vei fi pedepsită crunt. lată, în cel mai mic copil al tău vor intra 7 demoni care îl vor chinui multi ani si, împreună cu el, te vei chinui si tu…”.

Din nefericire, nepocăinta acelei mame a adeverit literă cu literă profetia înfricosătoare a părintelui Ghervasie, iar drama aceasta continuă să zguduie orasul Patra si alte regiuni, pe unde umblă nefericita mamă, pocăită acum, împreună cu biata Maria, căutându-si izbăvirea pe la biserici si mânăstiri.

A făcut desigur făgăduintă să construiască si biserici!…

Astfel, mergând cele două femei si în Kerkira (insula Korfu) ca să se închine sfintelor moaste ale Sfântului Spiri don, cu nădejdea eliberării Mariei de către demoni, acestia s-au tulburat si au început să tipe si să-si sfâsie victima. Atunci, ieromonahul aflat lângă racla sfântului, având epitrahilul si cinstita cruce, a început să citească exorcismele în fata Mar iei, tinută de închinători, care se schimonosea si înjura, adică înjurau demonii prin gura ei.

„Ne arzi, ne arzi! Lasă-ne, tapule, fugi…!” – ziceau demonii, în timp ce scuipa si râdea în hohote îngrozitoare neferici ta Maria. Insă preotul insista si, în numele lui Hristos si cu puterea Cinstitei Sale Cruci, blestema pe demoni, zicând:

„Vă leg, în numele Domnului nostru Iisus Hristos…, să spuneti adevărul. De ce chinuiti făptura lui Dumnezeu?”

„Din cauza avorturilor pe care le-a făcut mama ei, tapule, dezleagă-ne!”

„Vă leg, în numele… să-mi spuneti: Care păcat îl socotiti mai mare?”. „Avortul, țapule, dezleagă-ne!”. „Vă leg, în numele…, continuă preotul – să-mi spuneti: Cum le aveți pe femeile care fac avorturi?”. „Sunt reginele noastre. Dezleagă-ne!”

Vedenia unui pustnic aghiorit

„Anul acesta, 1984, a treia zi de Pasti, 11 aprilie, orele 12.00, la miezul noptii, am avut o vedenie înfricosătoare! După ce-am aprins două lumânări, ca de obicei, pentru cei ce pătimesc sufleteste si trupeste -în care sunt inclusi si cei adormiti- deodată văd o vedenie! Se făcea parcă un câmp cu grâu, căruia nu-i dăduse încă spicul. Eu mă aflam în afara gardului care împrejmuia ogorul si lipeam lumânări pe zid, pentru cei adormiti.

In stânga zidului împrejmuitor era un loc prăpăstios si sterp, în care se auzeau continuu vuiete puternice, cu mii de gemete sfâsietoare, care cutremurau inima chiar si a celui mai crud om.

Pe când ascultam cu groază acele tipete sfâsietoare si nu puteam să-mi explic vedenia, am auzit un glas, zicându-mi: „Câmpul cu grâul semănat, căruia nu i-a dat încă spicul, este cimitirul cu sufletele mortilor care vor învia. Iar prăpastia aceea, care vuieste de tipete si gemete, este locul unde se află sufletele copiilor avortati”. Desi mi-am revenit din vedenie, n-am putut însă să-mi revin din cauza durerii ce simteam si nu puteam să mă culc, să mă odihnesc, cu toate că eram foarte ostenit, după drumetia din ziua precedentă”.

* * *

„Eu, fiilor, astăzi sunt, mâine nu mai sunt. Dar să vă amintiti ceea ce vă voi spune. Vor veni multe nenorociri asupra omenirii. Cauza celor care există si a celor care vor mai veni – si desigur, a sângelui care se varsă în diferite războaie, sunt avorturile. Embrioanele pe care multi medici nu le consideră oameni întregi, se răzbună. Fiti încredintati că acesti copiii – chiar de o oră să fi fost conceptia – vor învia în ziua judecătii, asemenea tuturor oamenilor, dar vor fi orbi, din cauză că nu au fost botezati. Si vor cere socoteală mamelor lor: de ce i-au trimis astfel, neluminati? Cine le-a dat acest drept? …As prefera să vă îmbrătisez la înmormântarea voastră ca desfrânate decât ca mame cu avorturi”.

Preotul Constantin Necula: Dacă nu puteți posti de mâncare, refuzați să vă mâncați aproapele:

 

Preotul Constantin Necula: Dacă nu puteți posti de mâncare, refuzați să vă mâncați aproapele:

Unul dintre cei mai apreciati preoti crestin ortodocsi din Mitropolia Ardealului, Constantin Necula, spune ca a posti inseamna a iubi, iar cei ce nu pot posti de mancare, sa refuze „sa isi manance aproapele”.

„Daca m-ar intreba cineva ce inseamna a posti, as spune ca nu exista cuvinte pentru a explica iubirea. A posti inseamna a iubi. A iubi pe Dumnezeu si pe tine, omul, trup si suflet. A iubi pe om, aproapele si departele tau. A nadajdui ca iubirea aceasta nu te confuzeaza, nu te asaza indoielnic in colturile confuze si sincretiste ale lumii. A posti inseamna sa stai mereu de partea lui Dumnezeu care sta de partea omului”, a declarat preotul Constantin Necula.

Preotul ii mai sfatuieste pe credinciosi „sa refuze sa fie talhariti si ucisi de Irozii noilor minciuni”.

„A posti inseamna a pregusta din exercitiul fundamental al Invierii. O sa spuneti ca acesta-i Postul Craciunului… Am sa va spun ca asa este si totusi cantam ‘Florile-s dalbe, flori de mar’. Iar merii infloresc primavara, semn al anotimpului Invierii.

De pe culmea pastorilor din Betleem, din inaltul cerului de unde Ingerii vestesc Nasterea lui Hristos, din frangerea de munte ce este Pestera Betleemului se vede culmea Golgotei, Invierea dand sens Nasterii. Asa cum Impartasania da sens Postirii.

Fiti curajosi si incercati sa va descoperiti Dumnezeul Cel Viu. Nu lasati sa vi se fure bucuria Craciunului ori nadejdea Invierii. Refuzati sa fiti talhariti si ucisi de Irozii noilor minciuni, care induc frica si duc spre ucidere orice gand de prunceasca stralucire. Stati limpeziti de lumina Stelei, cu Magii, intelectualii smeriti ai cautarii adevarate”, a mai spus Constantin Necula.

„Si daca nu puteti posti de mancare, refuzati sa va mancati aproapele. Fiti sinceri cu Dumnezeu. Atat. Curajosi, sinceri si limpeziti de nadejde. Post cu Dumnezeu. Atentul nostru Antrenor de performanta”, a mai afirmat Constantin Necula.


retete post

 

Cum fac măicuțele sarmalele de post, cu un gust aparte! Încearcă și tu rețeta asta gustoasă de la Mănăstirea Prislop! Niciodată nu am mâncat ceva mai bun

Pentru că ne aflăm în perioada postului, această rețetă este potrivită și pentru cei mai mofturoși dintre noi. Deși nu conțin carne, preparatele de post pot fi mult mai sănătoase și gustoase.

Iată ce îți trebuie ca să faci sarmale de post ca la Mănăstirea Prislop:

1 varza murata mare
450 g ciuperci champignon
1 morcov maricel – ras prin razatoarea fina
1 felie mica telina rasa
1 ceapa mare tocata fin
130 g orez
300 ml suc de rosii
3 linguri pasta de rosii
1-3 frunze dafin
1 lingurita cimbru uscat
1/2 legatura patrunjel verde tocat marunt
sare
piper proaspat macinat
boabe de piper
2 crengute de cimbru
1 praf oregano
2-3 linguri ulei
apa fiarta
Cum se prepară:

Călim ceapă tocată mărunt în 2-3 linguri ulei până devine sticloasă. Apoi punem jumătate din morcovul râs și le călim împreună încă 1 minut. Punem ciupercile tocate mărunt peste acestea și continuăm să călim până se înmoaie puțin.
În acest moment adăugăm orezul spălat bine și scurs, cimbrul, sare, piper și pătrunjelul tocat mărunt. Mai ținem pe foc încă 1-2 minute. Luăm frunză de varză în mână și punem compoziția de ciuperci cu orez – cam o lingură – pe lățimea frunzei, astfel încât să ne rămână 2 cm la un capăt și la celalat al frunzei.
Rulăm sarmaua și introducem capătul îngust înăuntru pentru a nu de desface sarmalele când le fierbem. Câteva frunze de varză le tăiem julien și le punem pe fundul oalei împreună cu restul de morcov râs și țelină rasă fîn.
Amestecăm sucul cu pastă de roșii și punem 1/3 din cantitate peste varză julien, apoi începem să aranjăm sarmalele cu ciuperci și orez, aranjând pentru acestea crenguțe de cimbru și presărăm puțin oregano uscat. Când terminăm de aranjat sarmalele turnăm restul de suc de roșii, mai punem un rând de varză tăiată julien și boabele de piper.
Adăugăm uleiul și apa fierbinte până la nivelul sarmalelor. Fierbem în jur de 30 minute la foc mediu-mic cu capacul pus și având grijă să completam cu apa dacă este nevoie. După aceste interval le dăm la cuptor pentru 45-50 minute (în cuptorul preîncălzit la 200 grade Celsius). Le servim calde.
Se pot servi cu mămăliguță și ardei iute.

Vă dorim poftă bună!

Începe-ţi săptămâna cu Rugăciunea zilei de luni, pentru ca să ai spor toată săptămâna şi ajutor de la Dumnezeu

 CĂSĂTORIE

Începe-ţi săptămâna cu Rugăciunea zilei de luni, pentru ca să ai spor toată săptămâna şi ajutor de la Dumnezeu

Mare este puterea Domnului și în nebănuite feluri ni se arată nouă. Dumnezeu te ajută de fiecare dată când te rogi cu credință și cu sufletul plin de iubire.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Rugăciunea zilei de luni

Doamne Iisuse Hristoase, cu adâncă umilinţă recunosc şi mărturisesc, că în toată ziua păcătuiesc contra iubirii Tale Dumnezeieşti.

Deci, astăzi, că este luni şi începutul săptămânii, mă rog cu umilinţă îndurării Tale celei mari: iartă-mi păcatele cele de voie şi fără de voie, şi-mi ajută să pun început bun şi să port mai multă grijă de sufletul meu, pentru care ai răbdat atâtea!

O, Doamne, astăzi îţi dau sufletul si voinţa mea, rugându-Te să fie voia Ta cu mine, după bună plăcerea Ta.

Pedepseşte-mă, Doamne, după îndurarea Ta, în această lume, iar nu în cealaltă viaţă.

Pentru rugăciunile Sfintei Tale Biserici, şi pe toți ne învredniceşte de mărirea Ta în rai.

La aceasta pun mijlocitori pe Sfinţii Tăi Îngeri, către care zic:

O, cereştilor ajutători şi păzitori ai oamenilor, vouă mă închin şi vă mulţumesc, pentru ajutorul şi conducerea ce ne-o daţi în toate zilele nouă, nevrednicilor şi păcătoşilor.

Scutiţi-mă de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, ca să nu mai păcătuiesc de acum înaintea Dumnezeului meu!

Învredniciţi-mă să vă văd, stând în jurul meu şi să duceţi sufletul meu în cer, ca să se închine măririi Feţei lui Dumnezeu, iar vouă să vă mulţumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce aţi avut pentru mine şi binele vostru să-l spun cu glas neîncetat în veci. Amin.


Să te dezamăgeşti până când n-o să te mai amăgeşti! Dezamăgirea e lucrarea ta. Dezamăgirea mea e lucrarea mea, nimeni nu m-ar putea amăgi dacă nu m-aş lăsa amăgită.

 Să te dezamăgeşti până când n-o să te mai amăgeşti! Dezamăgirea e lucrarea ta. Dezamăgirea mea e lucrarea mea, nimeni nu m-ar putea amăgi dacă nu m-aş lăsa amăgită.

Şi orice dezamăgire este o faptă bună, un serviciu, să pupăm mâna celui care ne dezamăgeşte, să îl pupăm pe obraji, să-i mulţumim frumos, să-l punem şi pe acatist vreo zece ani şi să ne despărţim! Că a alege să trăieşti mai departe lângă cineva care e specializat în a te dezamăgi şi o face cu plăcere, mi se pare prea mult.

Să învăţăm din prima lecţie: ne amăgim pentru că suntem plini de pretenţii şi de aşteptări de la ceilalţi, am vrea ca ceilalţi să fie aşa cum ne-ar plăcea nouă şi aşa cum am vrea să fim noi şi ne amăgim pe noi înşine că suntem aşa şi aşa şi aşa… Cumva, această dezamăgire să fie începutul cunoaşterii, începutul iubirii. Cine rezistă la zece dezamăgiri asumate şi încă îl mai iubeşte pe dezamăgitor, are şanse să-l iubească până la Judecata de Apoi. Între timp să-i spuneţi de fiecare dată că vă doare comportamentul lui şi că aţi ales să-l iertaţi şi chiar să-i cereţi să-şi ceară iertare… Dar singurul lucru important aici este să vă asumaţi consecinţele comportamentului său fără să-l acuzaţi pe el de cele pe care le înduraţi. Aţi ales asta şi vă asumaţi…

Da, nu putem trăi singuri pentru că viaţa e comuniune. Singurătatea este moarte. Când suferim în relaţie, tot moarte e, dar e o moarte urmată de înviere. Murim felului de a fi centrat pe mine şi înviem pentru celălalt. Nimeni nu scapă de moarte. Numai la învierea cea Mare vom scăpa de moarte. Dar putem alege să murim singuri şi trişti, iubind o pisică de rasă, sau să murim vii, înconjuraţi de fiinţe care ne iubesc şi pe care le iubim, în ciuda tuturor rănilor pe care ni le-am făcut unii altora şi a dezamăgirilor pe care le-am trăit de-a lungul timpului.

Acatistul icoanei Maicii Domnului ”Pantanassa” (Împărăteasa a toate)

 

Acatistul icoanei Maicii Domnului ”Pantanassa” (Împărăteasa a toate)

Condacul 1

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Icosul 1

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:

Bucură-te, începătoarea mântuirii noastre

Bucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către Creator

Bucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit Trup

Bucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se arată

Bucură-te, ceea ce ai primit mila păcii

Bucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a Cuvântului

Bucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţii

Bucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţă

Bucură-te, stea strălucită de har

Bucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea Vie

Bucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femei

Bucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumii

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 2

Cuvântul cel Nenăscut încape într-un prunc, prin tine, Fecioară, aducând tămăduire tuturor celor care cinstesc Naşterea din tine, cea nefurată de nuntă, cântând: Aliluia!

Icosul 2

Căutând să cunoască ceea ce este necunoscut, a strigat Fecioara către îngerul cel vestitor: „Arată-mi cum eu, Fecioară fără pată, pot fi maică a Celui Preaînalt?”. Iar Gavriil cu frică i-a răspuns, strigând unele ca acestea:

Bucură-te, cea aleasă de Sfatul Cel Preaînalt

Bucură-te, cea repede auzitoare a celor ce se roagă ţie

Bucură-te, comoara de pace a lui Hristos

Bucură-te, nădejdea şi puterea poporului tău

Bucură-te, minunată nimicitoare a blestemului cancerului

Bucură-te, vindecătoarea neputinţelor

Bucură-te, apărătoarea lumii

Bucură-te, izbăvitoare de griji

Bucură-te, alinătoarea plânsului şi a lacrimilor

Bucură-te, care deschizi porţile mântuirii tuturor

Bucură-te, sceptru şi putere a celor ce locuiesc în Sfântul Munte

Bucură-te, toiagul călugărilor şi al laicilor

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 3

Puterea celui Preaînalt te-a umbrit, Fecioară, şi Cel Neatins S-a făcut trup, arătându-te pe tine poiană dulce a celor ce voiesc să culeagă mântuirea atunci când cântă: Aliluia!

Icosul 3

Icoana ta „Împărăteasă a toate” a fost slăvită, o, Maică a lui Dumnezeu, atunci când vindecările au prins a curge din chipul tău. Tu dai vindecare celor care cântă înaintea ei cu credinţă, înmulţind cântările astfel:

Bucură-te, Maică a Luminii Nestinse

Bucură-te, biruinţa celor care rabdă până la sfârşit

Bucură-te, doctor adevărat al celor ce bolesc şi sunt în necaz

Bucură-te, zid apărător al văduvelor şi orfanilor

Bucură-te, deschizătoare a uşilor Raiului

Bucură-te, apărătoare a celor ce trudesc şi duc sarcini grele

Bucură-te, mijlocitoare pentru mântuirea credincioşilor

Bucură-te, ceea ce te rogi pentru neamul creştinesc

Bucură-te, scară cerească prin care ne ridicăm de pe pământ la Cer

Bucură-te, apă vie care speli păcatele noastre de moarte

Bucură-te, mieluşeaua care păzeşti inimile celor neprihăniţi

Bucură-te, văl apărător care adăposteşti copiii Bisericii

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 4

Vrând să dea viaţă lumii, Stăpânul tuturor S-a sălăşluit în pântecele tău, fără să ştii de bărbat, arătându-te pe tine Maică a credincioşilor, învăţându-i să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

Slăvite lucruri ne-au înconjurat de la tine, o, Cetate a lui Dumnezeu, prin vindecările pe care le reverşi, şi primind izvoare răcoritoare de vindecare, îţi strigăm cu mulţumire unele ca acestea, o, Împărăteasă a toate:

Bucură-te, iarbă vindecătoare care uşurezi suferinţa

Bucură-te, răcoreală care potoleşti fierbinţeala bolii

Bucură-te, flacără care arzi blestemul cancerului

Bucură-te, cea care ridici din patul durerii pe cei pe care doctorii nu-i mai pot ridica

Bucură-te, cea care îţi arăţi faţa ta cea preacurată celor aleşi ai tăi

Bucură-te, cea care ne scoţi din cătuşele păcatelor

Bucură-te, căci prin tine ne-a fost dată scoaterea din moarte

Bucură-te, că prin tine mulţime de credincioşi au fost mântuiţi

Bucură-te, înălţime curată, neatinsă de gândul omenesc

Bucură-te, adâncime trăită de lume

Bucură-te, cea care ai fost profeţită de Patriarhii Vechiului Testament

Bucură-te, călăuzitoarea ierarhilor care se roagă ţie

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 5

Te-ai arătat a fi, o, Fecioară, templul cel preacurat al Mântuitorului. De aceea, cădem înaintea ta, Preacurată, şi cerem să ne faci şi pe noi fii ai lui Dumnezeu, ca să strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 5

Cetele îngerilor, văzând în mâinile tale pe Cel Ce a făcut cu mâna pe om, şi cunoscându-te a fi Doamnă şi Stăpână, deşi singură te-ai numit „Roaba Domnului”, Preacurată, cu grabă slujesc ţie, una binecuvântată, cu cântări ca acestea:

Bucură-te, cea pe care Dumnezeu te-a pus mai presus decât oştile cereşti

Bucură-te, cea care umpli lumea cu vindecări minunate

Bucură-te, cea care auzi slava şi laudele Cerurilor

Bucură-te, cea care primeşti mulţumirile pământului

Bucură-te, cea care arzi sămânţa putreziciunii din inimile noastre

Bucură-te, zeloasă biruitoare a vicleniilor diavolului

Bucură-te, ceea ce umpli valea acestei vieţi cu lacrimi de bucurie

Bucură-te, ceea ce prefaci grijile în dulceaţă cerească

Bucură-te, miros de bună mireasmă, primit de Dumnezeu

Bucură-te, nemăsurată bucurie a păcătoşilor care se pocăiesc

Bucură-te, armura adevărului împotriva ispitelor

Bucură-te, scut de apărare împotriva duşmăniei şi a distrugerii

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 6

Binevestitorii Cuvântului lui Dumnezeu, Apostoli ai Mântuitorului, minunat au fost aduşi de faţă, Fecioară, când ai fost ridicată de la pământ la Cer, ca să-I poată cânta cu o inimă şi cu o gură lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Har minunat s-a arătat din icoana ta, Împărăteasă a toate, când tânărul cel întunecat de învăţături satanice a căzut ţeapăn la pământ înaintea ei şi, slobozit din legăturile întunericului, cu frică şi cu bucurie a strigat către tine acestea:

Bucură-te, îndreptătoarea vieţii păcătoase

Bucură-te, mângâierea celor chinuiţi

Bucură-te, alungătoarea hoardelor de demoni din Biserică

Bucură-te, risipitoarea norilor întunecaţi ai păcatului

Bucură-te, distrugătoarea capcanelor celor nevăzute

Bucură-te, atotputernica biruitoare a vrăjilor sataniceşti

Bucură-te, far care luminezi calea celor rătăciţi

Bucură-te, nor care aperi pe cei nevinovaţi de rele

Bucură-te, munte care ne hrăneşti pe noi cu mană cerească

Bucură-te, vale a acestei vieţi, care ne saturi cu umilinţa lui Hristos

Bucură-te, piatră scumpă a Împărăţiei Cerurilor

Bucură-te, rază a luminii celei veşnice

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 7

Voind să Te dai pe Tine Însuţi hrană celor credincioşi, Te-ai întrupat din Sfânta Fecioară, ca primind Preacuratul Tău Trup şi Sfântul Tău Sânge, să Te cunoaştem pe Tine, Dumnezeul cel Adevărat. De aceea, minunându-ne de această neatinsă înţelepciune, strigăm către tine: Aliluia!

Icosul 7

Făcătorul a toate ne-a mai descoperit o taină, când împreună cu Apostolii Săi a mâncat Cina cea de Taină. Iar noi, care ne rugăm Împărătesei a toate să ne facă părtaşi Sfintelor Daruri, îi aducem cântări ca acestea:

Bucură-te, dătătoare a Pâinii Cereşti

Bucură-te, purtătoarea vieţii celei veşnice

Bucură-te, potir din care ne împărtăşim cu Hristos

Bucură-te, ceea ce te uneşti suflet şi trup cu Hristos

Bucură-te, linguriţă de aur, plină cu Tainele Cereşti

Bucură-te, chivot nepreţuit în care se află Sfintele Daruri

Bucură-te, cea care ne arăţi Sfânta Împărtăşanie

Bucură-te, masă binecuvântată, care ne dai hrana cea sfântă

Bucură-te, cea care îi aşezi de-a dreapta ta pe cei care se împărtăşesc cu cinste

Bucură-te, cea care scoţi din iad pe apărătorii Sfintei Liturghii

Bucură-te, călăuzitoarea celor morţi spre fântâna nemuririi

Bucură-te, tare adăpost de pace pentru copiii tăi

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 8

Privind la minunata Naştere a lui Hristos şi părăsind grijile cele lumeşti, să ne înălţăm inimile, căci pentru aceasta S-a întrupat Cel Preaînalt, ca să ne tragă la Sine pe cei ce-I cântăm: Aliluia!

Icosul 8

Fiind dintotdeauna în sânul Tatălui, Cuvântul cel Necuprins S-a făcut Trup pe pământ. Dumnezeu Cel Mare a slăvit-o pe Fecioara şi a căutat spre smerenia Maicii Sale, care aude de la noi cuvinte ca acestea:

Bucură-te, chivot al necuprinsului Dumnezeu

Bucură-te, cea care arăţi lumii pe Creatorul Cel mai presus de lume

Bucură-te, cutremurătoare a puterii morţii

Bucură-te, vindecătoarea rănii lui Adam

Bucură-te, leac vindecător al rănilor sufleteşti

Bucură-te, untdelemn sfânt care ungi rănile trupeşti

Bucură-te, uşurătoarea durerilor celor care nasc

Bucură-te, cea care biruieşti iadul

Bucură-te, cea care toceşti boldul morţii

Bucură-te, nădejdea învierii de obşte

Bucură-te, cea care aduci adevărată mântuire ortodocşilor

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 9

Toată firea cea îngerească şi cea omenească s-a uimit de slăvita şi neînţeleasa Ta întrupare, Cuvântule al lui Dumnezeu. Luând aminte cu minunare la această taină a smereniei, cu frică şi cutremur, noi cei mulţumitori strigăm către Tine: Aliluia!

Icosul 9

Răniţi fiind cu multe boli, am primit vindecări peste măsură de la icoana ta, o, Împărăteasă a toate şi, prin credinţă, îmbogăţindu-ne cu har, cu glas mare strigăm către tine:

Bucură-te, statornică păstrătoare a sănătății pruncilor

Bucură-te, aducătoare de sănătate celor bolnavi

Bucură-te, vindecătoarea copiilor bolnavi

Bucură-te, mama tinerilor în suferinţă

Bucură-te, cea care ridici pe cei ce zac pe patul bolii

Bucură-te, întărirea celor stăpâniţi de frica morţii

Bucură-te, cea care iei seama la plânsul bărbaţilor

Bucură-te, cea care asculţi suspinul nostru

Bucură-te, cea care îneci durerea pământească în bucuria cerească

Bucură-te, răbdare cerească în faţa furtunilor devastatoare

Bucură-te, cea care aduci bucurie celor ce plâng

Bucură-te, ceea ce aduci îmblânzirea relelor, pe aripile rugăciunii

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 10

Vrând să mântuiască firea omenească stricată prin păcat, Creatorul tuturor a pogorât peste tine ca roua peste lâna lui Ghedeon, şi te-a făcut rug aprins. Dumnezeu fiind, El S-a făcut Om, pentru care pururea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 10

Zid apărător eşti fecioarelor, Preacurată, şi celor care se luptă pentru curăţire. Dumnezeu S-a sălăşluit întru tine, curăţind întreaga fire cugetătoare, eliberând-o de toată întinăciunea, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, cea care vorbeşti cu cei care caută tăcerea

Bucură-te, coroană a celor care îşi păstrează neatinsă fecioria

Bucură-te, început şi sfârşit al desăvârşirii duhovniceşti

Bucură-te, tezaur al revelaţiei divine

Bucură-te, cunoscătoare a sfatului Sfintei Treimi

Bucură-te, izvor al mântuirii bărbaţilor virtuoşi

Bucură-te, înălţime neatinsă de minţile trufaşe

Bucură-te, adăpost deschis pentru inimile umile

Bucură-te, Preacurată, mai imaculată decât Cerurile

Bucură-te, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi serafimii

Bucură-te, cea plină de veselie, căreia Arhanghelul ţi-a spus: „Bucură-te!”

Bucură-te, cea mângâiată, care ai atins cu mâna pe Hristos Cel Înviat

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 11

Străduindu-ne cu mintea să aducem o cântare Mântuitorului, noi şi eu nevrednicul, Stăpână şi Doamnă, rămânem robii tăi; căci cine poate fi vrednic să aducă imnuri lui Dumnezeu, al Cărui nume este ca mirul curat; de aceea Îi cântăm: Aliluia!

Icosul 11

Ca o mare lumină – Răsăritul Cel de Sus – Fiul tău şi Dumnezeu a strălucit peste noi, cei ce locuim întru întuneric. Ci vino şi la noi, Fecioară! Tu eşti lumânare într-un sfeşnic, un copil purtător de lumină al Bisericii, care ne îndemni să-ţi aducem cântări ca acestea:

Bucură-te, zori ai Soarelui cunoaşterii

Bucură-te, lăcaş al firii dumnezeieşti

Bucură-te, lumina din care se ţese haina sfinţilor

Bucură-te, torţă care înlături întunericul demonilor

Bucură-te, luminarea minţilor nepricepute

Bucură-te, lumină pentru inimile păcătoase

Bucură-te, mâna cea dreaptă, care ne scoţi pe noi din marea deşertăciunilor

Bucură-te, rază de lumină, care călăuzeşti spre Împărăţie sufletele celor mântuiţi

Bucură-te, fulger care-i faci să tresară pe cei nepocăiţi

Bucură-te, luminătoarea conştiinţelor nepocăite

Bucură-te, îmblânzirea Judecăţii lui Dumnezeu

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 12

Vrând să ne dea Harul Său, Dătătorul Vechiului Testament ne-a dăruit Testamentul cel Nou. Şi primind astfel Harul – nu prin lucrarea legii, ci prin credinţa cea adevărată – şi aflând astfel mântuirea, Îi cântăm Lui: Aliluia!

Icosul 12

Înălţăm imnuri Naşterii sfinte, aşa cum Israel preamărea cu chimvale tabernacolul legii vechi care era doar umbra ta, Maică şi Fecioară, adevăratul Tabernacol pe care noi, acum, te slăvim cu bărbăţie, ca să auzi de la toţi spuneri ca acestea:

Bucură-te, cântec cântat de înălţimi

Bucură-te, psalm răsunând jos

Bucură-te, vrednică roabă a Unuia Dumnezeu

Bucură-te, cea plăcută Sfintei Treimi pentru smerenia ta

Bucură-te, cea care porţi în tine pe Cel Care a făcut veacurile

Bucură-te, tron al Celui Care ţine universul în mâinile Sale

Bucură-te, taină neînţeleasă a vârstelor şi a timpurilor

Bucură-te, nădejde tare a popoarelor şi a neamurilor

Bucură-te, adevărată bucurie a preoţilor cucernici

Bucură-te, repede auzitoare a rugăciunilor din biserici şi din chilii

Bucură-te, vas al milei, ales de Dumnezeu

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 13

O, Maică, Împărăteasă a toate, care ai purtat pe Cuvântul Cel mai Sfânt decât toţi sfinţii, primeşte această cântare a noastră, vindecă-ne de bolile de moarte şi scoate-ne din judecata ce va să vie, pe noi cei ce-ţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (acest Condac se repetă de trei ori)

Apoi se citesc Icosul 1 și Condacul 1:

Icosul 1

Arhanghelul a venit din Cer, ca să-i spună Împărătesei a toate: Bucură-te! Văzându-Te pe Tine, Doamne, luând trup omenesc, cu dumnezeiască vestire a strigat către ea lucruri ca acestea:

Bucură-te, începătoarea mântuirii noastre

Bucură-te, împlinirea iertărilor noastre de către Creator

Bucură-te, că prin tine Dumnezeu a devenit Trup

Bucura-te, că în tine Cel Nevăzut Se arată

Bucură-te, ceea ce ai primit mila păcii

Bucură-te, că în tine s-a ţesut haina de carne a Cuvântului

Bucură-te, slava ridicată dincolo de înţelegerea minţii

Bucură-te, mană cerească prin care inimile sunt chemate la viaţă

Bucură-te, stea strălucită de har

Bucură-te, izvor care izvorăşti Apa cea Vie

Bucură-te, Maică a lui Dumnezeu, binecuvântată între femei

Bucură-te, Fecioară neîntinată, care ai născut pe Mântuitorul lumii

Bucură-te, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Condacul 1

Noi, credincioşii robii tăi, stând cu mustrare de inimă înaintea icoanei tale celei noi arătate, te cântăm cu laude, o, Împărăteasă a Toate! Trimite de sus vindecarea ta peste robii tăi care acum aleargă la tine, ca să putem să-ţi cântăm cu bucurie: Bucură-te, o, Împărăteasă a toate, care vindeci neputinţele noastre, cu harul tău!

Tropar (Glas 4)

Stăpână şi Doamnă, prin dătătoarea de bucurie și preacinstită icoana ta „Împărăteasă a toate”, mântuieşte pe cei care cu fierbinţeală cer mila ta; slobozeşte-i din toate durerile pe cei care aleargă la tine, din toate necazurile scapă turma ta, care cere de la tine mijlocirea ta.

Rugăciunea întâi către Maica Domnului

Atotbună Stăpână, Sfântă Maică a lui Dumnezeu, Pantanassa, Împărăteasă a toate, nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu. Ci, ca ceea ce eşti milostivă, Maica Dumnezeului Celui Milostiv, spune numai un cuvânt şi se va tămădui sufletul meu, şi trupul meu slăbit se va întări. Căci tu ai tărie putincioasă, şi cuvântul tău este plin de putere, o, Împărăteasă a toate. Adu-mi biruinţa, roagă-te pentru mine, ca să măresc numele tău cel minunat totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua

O, Preacurată Maică a lui Dumnezeu, Împărăteasă a toate, auzi suspinurile noastre cele pline de durere, înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Întoarce-ţi privirea spre copiii tăi bolnavi de boli netămăduite, care cad cu credinţă înaintea sfintei tale icoane. Şi precum pasărea îşi acoperă cuibul de pui cu aripile, aşa acoperă-ne şi tu, Fecioară, cu omoforul tău cel vindecător. În acest loc, în care nădejdea se subţiază, mila ta să fie nădejde neîndoielnică. Aici, unde grijile amare ne copleşesc, dă-ne răbdare şi odihnă; unde chinul şi deznădejdea se cuibăresc în suflet, fă să răsară lumina necreată a lui Dumnezeu. Mângâie-i pe cei fricoşi, întăreşte-i pe cei slabi, varsă blândeţe şi lumină peste inimile amărâte. Vindecă poporul tău cel bolnav, atotmilostivă Stăpână, binecuvântează minţile şi inimile doctorilor, ca să fie instrumentele Atotputernicului Doctor Iisus Hristos, Mântuitorul. Ne rugăm înaintea icoanei tale, ca puterea ta să trăiască în noi, Stăpână şi Doamnă. Întinde mâinile tale pline de vindecări, bucuria celor întristaţi, mângâierea celor îndureraţi, ca degrab primind ajutorul tău cel minunat, să lăudăm Treimea cea de viaţă Făcătoare şi nedespărţită, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!