Coada-șoricelului

 

PreviousNext

Coada-șoricelului

Achillea millefolium L.

Perioade recoltare

Iunie Varfurile tulpinilor cu frunze si inflorescente
Iulie Varfurile tulpinilor cu frunze si inflorescente
August Varfurile tulpinilor cu frunze si inflorescente
Septembrie Varfurile tulpinilor cu frunze si inflorescente

Coada șoricelului este o planta care face parte din fam. Compositae si mai este cunoscuta in popor si sub urmatoarele denumiri: brădățel, ciureșică, crestățea, cricalic, iarba-oilor, iarbă-strănutătoare, prisnel, sorocină.
 

Descriere si caractere de recunoastere

-planta erbacee, perena, cu tulpina taratoare care in contact cu pamantul face radacini la noduri si da nastere unei plante noi, cu rizom orizontal;
-tulpinile sunt inalte de 20-80 cm, internoduri lungi si paroase, ramificate;
-frunzele sunt alterne , penat-sectate, lungi pana la 30 cm;
-florile sunt mici, albe, uneori roz pana la rosii, grupate cate 5-6 in capitule ovoide, reunite in corimb la extremitatea tulpinii;
-fructele sunt achene, albicioase, fara grupare de perisori la extremitatea superioara a fructului matur.
Inflorire in lunile IUNIE-SEPTEMBRIE.
Se recolteaza varfurile tulpinilor cu frunze si inflorescente inflorite.
 

Raspandire

-creste la marginea drumurilor, cailor ferate, pe terenuri cultivate si necultivate, pasuni, in poieni, paduri, livezi, rape, locuri uscate;

-formele selectionate se cultiva in sudul tarii.
 

Compozitie

-ulei eteric de culoare albastra bogat in azulene, chamazulene, proazulene, achilina, achi-leina, rasini, taninuri, flavonoide, lactone, rezine, glucozizi, cumarine;

-inulina, acizi organici, saruri de K, P, Mg.

 

Proprietati terapeutice

-antiseptice, antispastice, astringente, cicatrizante, colagoge, vermifuge, febrifuge, coleretice, imunostimulente;

-diuretice, antiinflamatoare, sedativ-uteroovarian, vasodilatatoare, hemostatice, diaforetice;

-tonic-aperitive, aromatice, stimulente, vulnerare, hipotensive, sedative, digestive, emenagoge, epitelizante.

Recomandari

-insuficienta hepatica, colici hepatici, dischinezie biliara, gastrite, ulcere, colici stomacale, spasme digestive, enterocolite, helmintiaze, hemoroizi, anorexie, menoragie;

-cistite, dismenoree, amenoree, metroragii, litiaza renala, leucoree, enurezis, spasme uterine, blenoragie;

-bronsite, astm bronsic, tuse, gripe, rinite, friguri intermitente;

-tulburari circulatorii, leucemie;

-nevroze, convulsii, oboseala, limfatism, reumatism, guta;

-dermatoze, plagi purulente, eczeme zemuinde, arsuri, ulcere varicoase, varice, flebite, fistule, abcese dentare, crapaturi ale mameloanelor;

-calmarea tenurilor inrosite si iritate.

 

Mod de preparare

Inflorescentele, o lingură la o cană cu apă, se prepară sub formă de infuzie;

Se beau 3-4 căni pe zi. Tot cu această infuzie se spală rănile sau se fac comprese.

Pentru lipsa poftei de mâncare se prepară un decoct scurt (5 minute) din parţile aeriene ale plantei, folosind o lingură plantă la o cană cu apă. Se beau 2-3 căni pe zi. Acelaşi decoct se utilizează şi în hemoragii, 4-5 căni pe zi. Stimulează şi secreţia de bilă.

 

Contraindicatii

-decoctul din planta întreagă stimulează secreţiile gastrice, fiind contraindicat în hiperaciditate şi ulcer gastric.

-la unele persoane poate produce alergie.

-în graviditate.

 

Planta face parte din familia Compositae( Asteraceae) si mai poate fi intalnita in popor cu urmatoarele denumiri: albastrita, clopotel, corobetica, floarea-graului, ghioc, iarba-frigurilor,...

  AFECTIUNI RENALE     INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ     FRIGURI     STARI FEBRILE     INFECTII ALE TRACTULUI RESPIRATOR SUPERIOR( RACEALA, GRIPA, SINUZITA ETC)     HEPATOPATIE     ICTER     ASCITA     LITIAZA BILIARA( PIETRE LA BILA)     DISCHINEZIE BILIARĂ (SAU DISTONII BILIARE: ATONIE, HIPOTONIE SAU HIPERTONIE)     DIAREE     BRONHII - BRONSITA     FEBRA     FLEBITA     EDEME     REUMATISM     REUMATISM ARTICULAR     GUTA     BLEFARITA     CONJUNCTIVITA     INFECTII ALE TRACTULUI RESPIRATOR SUPERIOR( RACEALA, GRIPA, SINUZITA ETC)     AFECTIUNI VEZICULARE     AFECTIUNI RENALE     AFECTIUNI VEZICULARE     ULCERATII CUTANATE     ECZEME     ECZEME     XEROZA     XEROZA     TĂIETURI     FURUNCULOZĂ     FURUNCULOZĂ     IHTIOZĂ     IHTIOZĂ     ORGELET( URCIOR)     ORGELET( URCIOR)     OCHI OBOSITI     OCHI OBOSITI     CĂDEREA PLEOAPELOR     INGROSAREA PLEOAPELOR     APARATUL URINAR     SISTEMUL OSOS     PIELE     OCHI     SISTEMUL DIGESTIV   

Planta face parte din familia Compositae( Asteraceae) si mai poate fi intalnita in popor cu urmatoarele denumiri: albastrita, clopotel, corobetica, floarea-graului, ghioc, iarba-frigurilor,...

Troparul Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antohiei, glasul al 4-lea:

 

Troparul Sfântului Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul, Episcopul Antohiei, glasul al 4-lea:

Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţă răbdând până la sânge, Sfinţite Mucenice Ignatie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere tuturor drept-credincioşilor creştini la prăznuirea dumnezeiescului Ierarh şi Mucenic Ignatie, pe care din copilărie Mântuitorul în preasfintele Sale braţe L-a luat şi L-a purtat şi a cărui fericită inimă sălaş Cuvântului s-a arătat. Pe acesta toţi cu evlavie cinstindu-l, aşa să strigăm: Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!

Pentru iertarea păcatelor se pot citi atât Acatistul de pocăință pentru iertarea păcatelor, cât și Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos.

 Pentru iertarea păcatelor se pot citi atât Acatistul de pocăință pentru iertarea păcatelor, cât și Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos.

Pentru vindecarea bolilor se pot citi Acatistul Sfântului Pantelimon, ocrotitorul celor bolnavi, cât și Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie, mare făcător de minuni, tămăduitorul celor loviți de boli crunte. Copiii pot scăpa de boli dacă părinții citesc Acatistul Sfântului Stelian și, bineînțeles, cel al Sfântului Nectarie.

Pentru găsirea sufletului-pereche și pentru căsătorie se citește Acatistul Sfântului Anton. De asemenea, părintele Ilarion Argatu, marele duhovnic de la Cernica, îi sfătuia pe tinerii care nu se puteau căsători să citească, timp de 40 de zile, în fiecare seară Acatistul Sfinților Părinți Ioachim și Ana și în fiecare dimineață Acatistul Sfântului Nicolae.

https://tratamentenaturisteleaciduhonicesti.blogspot.com/?zx=140147091ab61e0d

 TRATAMENTE NATURISTE LEACURI DUHOVNICEȘTI (tratamentenaturisteleaciduhonicesti.blogspot.com)

Afinul este un subarbust care face parte din fam. Ericaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele denumiri: afin de munte, afin negru, afene, asine, popusoare.

 Afinul este un subarbust care face parte din fam. Ericaceae si mai este cunoscut in popor si sub urmatoarele denumiri: afin de munte, afin negru, afene, asine, popusoare.

 

Descriere si caractere de recunoastere

-subarbust stufos, cu tulpini verzi, costate, lungi de 30- 60 cm, ramuros;
-are frunze mici, ovale, de culoare verde-deschis si crestate pe margini;
-florile sunt verzui-rosietice, albe sau roz, cu petale unite in forma de clopot;
-fructele sunt carnoase, cu miez zemos si seminte, rotunde, de culoare albastre-brumarii, cu suc violaceu, gust dulce-acrisor.
Inflorire in lunile MAI- IUNIE.
Recoltarea florilor si a frunzelor se face in lunile MAI-SEPTEMBRIE, iar fructele se recolteaza la maturitate deplina in lunile IULIE-SEPTEMBRIE.
 

Raspandire

Intâlnit în pãduri montane pana la altitudinea de 2000 m, tãieturi de pãdure, tufãrisuri de jneapãn si ienupãr, pajisti montane si subalpine, pe întreg lantul carpatic, mai ales pe versantii umbriti si umezi, formand tufarisuri compacte sau in asociere cu merisorul.
 

Compozitie

Frunzele contin taninuri catehinice( arbutina, vaccinina, hidrochinona), acid miristic si palmitic, mirtilina( insulina vegetala), riboflavine, ericoline.

Fructele contin taninuri, glicozide, glucide solubile, pectine, acizi organici, vitamine( A, B1, B2, C, E, P, PP), saruri minerale( Fe, K, Ca, P, Mg, S, Cl)

Componentele active principale din fructe sunt antocianii si pigmentii coloranti
 

Proprietati terapeutice

-antidiabetice, hipoglicemiante, diuretice;
-antidiareice, antidizenterice, antiseptic digestiv, antihelmintice;

-antiseptic urinar, dizolant uric, coronaro-dilatatoare;
-ameliorare a acuitatii vizuale;

-aperitive si nutritive.
 

Recomandari

-frunzele sunt recomandate in diabetul zaharat fara insulino-dependenta;

-diaree, dizenterie, enterocolite, insuficienta biliara, dispepsii, hemoragii interne, colon iritabil, dezintoxicarea organismului, parazitoze intestinale( oxiureza);

-infectii urinare, cistite, metroragii( hemoragie uterina in perioada dintre doua menstruatii), uretrite, calculoza renala, uremie;

-hipertensiune arteriala, arteroscleroza coronariana, tonifierea venelor si capilarelor, varice, arterite, flebite, picioare grele;

-reumatism, guta, rahitism;

-stomatite, faringite, afte;
-candidoze, glaucom, retinopatie, cresterea acuitatii vizuale in timpul noptii, tensiune oculara;

-rani, arsuri, eczeme, cuperoza, ulceratii sangerande;
-fructele ajuta la imbunatatirea microcirculatiei sangvine, mai ales la nivelul ochilor (recomandat persoanelor cu diabet);

-fructele si frunzele se combina adesea in tratamentele pentru diabet, deoarece ajuta la vascularizarea pancreasului precum si la nivelul ochilor, concomitent cu scaderea glicemiei
 

Planta este renumita pentru

-efectul sau in diabetul zaharat, fiind considerata o insulina vegetala
-cresterea acuitatii vizuale pe timpul noptii
-imbunatatirea microcirculatiei sangvine (mai ales la nivelul ochilor)

 

Alte utilizari

-este component in unele produse alimentare: dulceata, gemuri, compoturi, fructe confiate;

-producerea de bauturi nealcoolice: sirop, must si alcoolice: afinata;

-fructe murate consumate iarna ca salata.
 

Mod de preparare si administrare

Frunzele - infuzie din 1-2 lingurite la o cana apa; 2-3 cani pe zi.

Fructele proaspete sau congelate, 200 gr/zi; uscate - 50-100 gr/zi; sirop - 50 gr de 2 ori pe zi; decoct - 100 gr fructe la 1 l apa (se bea intreaga cantitate in decursul zilei).
Afinata - in cantitati moderate, in cazul celor carora le este permis alcool.
 

Contraindicatii

-constipatia cronica.
 

Observatii

Fructele se falsifica uneori cu fructele de soc.